Sarac vs Bogat

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de danyel

Sti cum se zice, nici bogatia in sine nu e un pacat nici saracia neaparat o virtute
important e cum te raportezi la Hristos si la relatia ta cu El
unii sunt bogati prin munca cinstita, binecuvantati de Dumnezeu pt truda lor iar unii sunt saraci din lene si din risipa pe care o fac

Ihm, asa cred si eu...insa ceva m-a determinat sa imi pun semne de intrebare legat de acest aspect al situatiei materiale. Nu aud nicaieri CA bogatia sa fie asezata pe acelasi plan cu saracia, si asta pentru ca doar saracia este ridicata la rang de virtute in timp ce cei bogatia sunt criticati aspru de tot...si chiar mi se pare ciudat acest lucru, ca venind din partea crestinilor. De ce intotdeauna sunt semne de intrebare si suspiciuni asupra modului cum si-a castigat cineva averea, dar cand cineva e sarac...vaaaaaai ce virtute!!!!!!

[danyel]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Ihm, asa cred si eu...insa ceva m-a determinat sa imi pun semne de intrebare legat de acest aspect al situatiei materiale. Nu aud nicaieri CA bogatia sa fie asezata pe acelasi plan cu saracia, si asta pentru ca doar saracia este ridicata la rang de virtute in timp ce cei bogatia sunt criticati aspru de tot...si chiar mi se pare ciudat acest lucru, ca venind din partea crestinilor. De ce intotdeauna sunt semne de intrebare si suspiciuni asupra modului cum si-a castigat cineva averea, dar cand cineva e sarac...vaaaaaai ce virtute!!!!!!

Da intradevar, dar ceea ce punctezi tu e saracia de bunavoie,
sunt acei oameni care renunta de buna voie la bunurile materiale in favoarea unei vieti induhovnicite, intelegi unde bat?

si bogatia si saracia trebuie conduse cinstit si corect de exemplu daca un om de afaceri nu isi face afacerile corect ala mai poate fi cinstit sau daca un om sarac cerseste pentru altcineva si e in stare sa comita infractiuni ala mai e corect sa fim seriosi amandoua trebuie gospodarite normal si onest

[umilul]

Dupa parerea mea nu e pacat sa fii bogat atata timp cat agonisesti drept si cinstit averea ta, si stii ce sa faci cu ea ca sa fii placut Domnului, dar mai de folos iti este a avea doar cele de trebuinta si a creste spiritual decat a avea multe si a fii mai sarac cu duhul, pentru ca uneori omul bogat uita sa se roage Domnului si sa multumesca pentru toate cate le are , dar omul sarac se roaga intodeauna pentru milostenia Lui. Pace voua si iertati-ma daca v-am gresit !!

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de none

si bogatia si saracia trebuie conduse cinstit si corect de exemplu daca un om de afaceri nu isi face afacerile corect ala mai poate fi cinstit sau daca un om sarac cerseste pentru altcineva si e in stare sa comita infractiuni ala mai e corect sa fim seriosi amandoua trebuie gospodarite normal si onest

Asa este....foarte adevarat!

În prealabil postat de umilul

Dupa parerea mea nu e pacat sa fii bogat atata timp cat agonisesti drept si cinstit averea ta, si stii ce sa faci cu ea ca sa fii placut Domnului, dar mai de folos iti este a avea doar cele de trebuinta si a creste spiritual decat a avea multe si a fii mai sarac cu duhul, pentru ca uneori omul bogat uita sa se roage Domnului si sa multumesca pentru toate cate le are , dar omul sarac se roaga intodeauna pentru milostenia Lui. Pace voua si iertati-ma daca v-am gresit !!

Adevarat...dar din nou, ceea ce ma pune pe ganduri este faptul ca oamenii bogati sunt catalogati mult mai usor inspre negativ decat inspre pozitiv, in timp ce se presupune ca saracii s-ar ruga foarte mult pentru milostenia lor...de ce exista tendinta aceasta de a se crede ca saracii se roaga, postesc si sunt mai aproape de Dumnezeu???

Sunt sigura ca exista saraci care sunt atat de obisnuiti cu saracia lor incat se rutineaza si pot uita de Dumnezeu la fel de mult ca orice bogat...deci eu sunt total neutra vis a vis de aceste doua categorii, dar vreau sa stiu de ce se deduce automat despre saraci ca ar fi evlaviosi, mari rugatori si tot asa...cand ei pot fi extrem de impietriti, inraiti, invidiosi, pusi pe capatuit si fac tot felul de mismasuri pentru a scapa de saracie ( deci nu o accepta sau ii induhovniceste intotdeauna)....

Cred ca exista extrem de putini saraci care sunt asa pentru Dumnezeu si pentru ca se multumesc cu putin...in realitate saracii isi doresc sa fie bogati, deci pana aici nu ii vad sa aiba vreo virtute sau evlavie prin saracie neasumata, sincer!

[Marius22]

Atat saracia, cat si bogatia, ne pot face partasi uitarii lui Dumnezeu sau chiar defaimarii Lui. Totul este sa nu ajungem a ne increde in puterea banilor mai mult decat in puterea lui Dumnezeu.

Numai asa vom putea afla ca, de fapt, cele mai importante lucruri in viata aceasta nu sunt de vanzare si, prin urmare, nu se pot cumpara. Exista lucruri fara de pret precum persoana umana, virtutile, harul Sfantului Duh, mantuirea, vesnicia, pe care le dobandim ca daruri, numai razpunzand intru iubire Daruitorului.

In aceasta consta una din vocatiile crestinismului in aceasta lume, ce traieste sub robia legilor comertului, sub permanenta ispita a duhului iubirii de argint, faptul de a ne reaminti ca exista lucruri si realitati fara de pret si de a ne arata calea catre buna dobandire a lor.

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Asa este....foarte adevarat!


Adevarat...dar din nou, ceea ce ma pune pe ganduri este faptul ca oamenii bogati sunt catalogati mult mai usor inspre negativ decat inspre pozitiv, in timp ce se presupune ca saracii s-ar ruga foarte mult pentru milostenia lor...de ce exista tendinta aceasta de a se crede ca saracii se roaga, postesc si sunt mai aproape de Dumnezeu???

Puterea corupe.... si iti trebuie o tarie de caracter ca sa nu o lasi. Dar multi oameni sunt slabi...

[Marius22]

Bogatia si saracia sunt conditii ingaduite de Dumnezeu pentru ca oamenii sa se apropie unii de ceilalti. Sunt adevarate indemnuri dumnezeiesti la filantropie si recunostinta. Daca noua ni se fac insa prilej spre mandrie, invidie, ignoranta si spre alte pacate care ne impietresc inima si intuneca mintea, e semn ca am cazut in cursa ispititorului care ne infatiseaza drept strambe intelesul si ratiunea lucrurilor.