Despre Sabat

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

Cuvantul Sabbath appare in Geneza intradevar: "Şi a sfârşit Dumnezeu în ziua a şasea lucrarea Sa, pe care a făcut-o; iar în ziua a şaptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut."

Cuvantul apare cu sensul de a "sfarsi" sau "a termina" "a inceta" si nu apare ca o zi.Ci se spune ca Dumnezeu a sfarsit lucrarea Sa in ziua a sasea.

Deci apare

În prealabil postat de Danut7

De unde stii tu ce a scris Mâna lui Dumnezeu pe tabla?Si apropo tablitele scrise de Dumnezeu Moise le-a aruncat din maini si le-a distrus cand a vazut ca poporul evreu si-a facut un idol de aur.Si apoi a mers din nou in munte, si a scris el(Moise) poruncile.

Ce vorbești domnule?

"1. Zis-a Domnul către Moise: "Ciopleşte două table de piatră, ca cele dintâi, şi suie-te la Mine în munte şi voi scrie pe aceste table cuvintele care au fost scrise pe tablele cele dintâi, pe care le-ai sfărâmat." (Ieșirea 34)

În prealabil postat de Danut7

Dumnezeu a facut lucrarea Sa si a sfintit-o si binecuvantat-o prin Cuvantul Sau.La fel ca l-a inceput,Dumnezeu a trimis Cuvantul Sau, ca prin el sa zguduie Cerul , Pamantul si Iadul.Intreaga creatie s-a schimbat din nou prin Iisus Hristos, si s-a reinnoit si sfintit prin Invierea lui din morti.In fiecare duminica este comemorata Invierea lui Iisus Hristos prin liturghie.

Foarte bine, dar asta nu înlocuiește porunca lui Dumnezeu, și nu conferă duminicii sfințenia și binecuvântarea pe care El a da dat-o sâmbetei. Chiar repetarea scrierii dumnezeiești pe tablele de care aminteam mai sus, dovedeşte că Legea este veşnică şi neschimbătoare (Matei 5,17-19; Romani 13,8-10; Efeseni 6,2; Iacov 2,8-12; 1 Ioan 2,3.4; 5,2.3).

[ciprian85]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Foarte bine, dar asta nu înlocuiește porunca lui Dumnezeu, și nu conferă duminicii sfințenia și binecuvântarea pe care El a da dat-o sâmbetei. Chiar repetarea scrierii dumnezeiești pe tablele de care aminteam mai sus, dovedeşte că Legea este veşnică şi neschimbătoare (Matei 5,17-19; Romani 13,8-10; Efeseni 6,2; Iacov 2,8-12; 1 Ioan 2,3.4; 5,2.3).

Desi Sf. Scriptura si Sf. Parinti ne indeamna sa incheiem orice discutie, sa evitam sa mai deschidem altele sau sa fim atrasi in discutii cu ereticii statornici in ratacire, nu m-am putut abtine sa te intreb urmatoarea: legea VT fiind vesnica si neschimbatoare, sa intelegem ca voi va taiati inprejur? Cel putin asa ar fi normal sa faceti daca ar fi sa ne luam dupa argumentarile tale.

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de ciprian85

Desi Sf. Scriptura si Sf. Parinti ne indeamna sa incheiem orice discutie, sa evitam sa mai deschidem altele sau sa fim atrasi in discutii cu ereticii statornici in ratacire, nu m-am putut abtine sa te intreb urmatoarea: legea VT fiind vesnica si neschimbatoare, sa intelegem ca voi va taiati inprejur? Cel putin asa ar fi normal sa faceti daca ar fi sa ne luam dupa argumentarile tale.

Dacă ai observat, subiectul era Legea celor 10 Porunci, nu legea levitică. Tăierea împrejur nu face parte din Legea Morală a lui Dumnezeu.

Cât despre identificarea "ereticilor" şi "rătăciţilor" ai un punct de vedere subiectiv, dar nu asta e problema (toţi avem dreptul la opinie), ci faptul că e nescripturistic.

[Danut7]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Deci apare

Nici nu am zis vreodata ca nu apare cuvantul acela in Geneza probabil ca apare in mai multe locuri , dar nu neaparat cu sensul unei zile de odihna.

În prealabil postat de tricesimusquintus

Ce vorbești domnule?

"1. Zis-a Domnul către Moise: "Ciopleşte două table de piatră, ca cele dintâi, şi suie-te la Mine în munte şi voi scrie pe aceste table cuvintele care au fost scrise pe tablele cele dintâi, pe care le-ai sfărâmat." (Ieșirea 34)

27. Şi a mai zis Domnul către Moise: "Scrie-ţi cuvintele acestea, căci pe cuvintele acestea închei Eu legământ cu tine şi cu Israel!"
28. Moise a stat acolo la Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; şi nici pâine n-a mâncat, nici apă n-a băut. Şi a scris Moise pe table cuvintele legământului: cele zece porunci.(Iesirea 34)

În prealabil postat de tricesimusquintus

Foarte bine, dar asta nu înlocuiește porunca lui Dumnezeu, și nu conferă duminicii sfințenia și binecuvântarea pe care El a da dat-o sâmbetei. Chiar repetarea scrierii dumnezeiești pe tablele de care aminteam mai sus, dovedeşte că Legea este veşnică şi neschimbătoare (Matei 5,17-19; Romani 13,8-10; Efeseni 6,2; Iacov 2,8-12; 1 Ioan 2,3.4; 5,2.3).

Cand a sfintit Dumnezeu sambata?Dumnezeu a sfintit odihna Lui si ziua a saptea, nu sambata.Evrei tin sambata ziua odihnei pentru ca atunci au intrat in Odihna lui Dumnezeu, si au fost eliberati din robia Egipteana.Nu cred ca este zi mai sfintita si binecuvantata decat ziua conferita Insusi Domnului Odihnei ,odihna pe care el a adus-o.Duminica este aceasta noua zi , prin care intram din nou in Odihna lui Dumnezeu prin Invierea lui Hristos din morti,prin care s-a innoit si s-a sfintit din nou intreaga creatie,si prin care am iesit din robia pacatului.De aceia s-a si zis prin Apostolul:

"Evrei 4:7 Dumnezeu hotărăşte din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre".
Evrei 4:8 Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi de odihnă."


Deci nu exista zi mai sfanta si binecuvantata ca ziua in care ne-a adus acum Iisus prin Invierea Sa din morti, zi conferita Majestatii Sale care ne duce in odihna cea vesnica a lui Dumnezeu.

Acum te intreb care e a patra porunca?

si iarasi te intreb, de ce tineti voi odihna sambata?

[ciprian85]

În prealabil postat de tricesimusseptimus

Dacă ai observat, subiectul era Legea celor 10 Porunci, nu legea levitică. Tăierea împrejur nu face parte din Legea Morală a lui Dumnezeu.

Taierea imprejur nu face parte din "legea levitica"! Din cate stiu eu pe vremea lui Avraam nu era instituit inca leviratul. Taierea imprejur a detinut in legea VT un loc central, reprezentatand legamantul dintre Dumnezeu si poporul ales.

Iar, in ce priveste subiectul discutiei, acesta e: faptul ca ati preluat din legea VT tot "felul de fragmente"(printre care si celebarea sambetei) care "i-au cazut cu tronc" profetesei acum 150 de ani. Nedumerirea mea personala e: de ce doar cateva fragmente si pe ce criterii au fost alese acestea neexistand nici un fundament nou-testamentar? Mai, daca ar fi sa ne luam dupa ratacirile voastre ar trebui sa admitem ca toti crestinii care au trait de la moartea Mantuitorului pe Sf. Cruce si pana la "iluminarea lumii" prin Ellen White au trait in inselare celebrand Duminica. E ca si cum as veni eu acuma si as sustine ca omul nu ar trebui sa se deplaseze folosind-si picioarele ci mainile. Ce zici, te bagi?

În prealabil postat de tricesimusseptimus

Cât despre identificarea "ereticilor" şi "rătăciţilor" ai un punct de vedere subiectiv, dar nu asta e problema (toţi avem dreptul la opinie), ci faptul că e nescripturistic.

In ce priveste identificarea ereticilor, acesta nu e punctul meu de vedere, e punctul de vedere al Bisericii lui Hristos si acesta nu poate fi subiectiv, intrucat Biserica(Trupul lui Hristos) este infailibila(Biserica si nu persoanele: preoti, episcopi...)!

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de Danut7

28. Moise a stat acolo la Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; şi nici pâine n-a mâncat, nici apă n-a băut. Şi a scris Moise pe table cuvintele legământului: cele zece porunci.(Iesirea 34)

Interesant. Pe zi ce trece mi se confirmă suspiciunea că versiunea sinodală nu e demnă de încredere. De acum încolo voi verifica orice verset pe care-l postaţi cu alte traduceri:

"Şi Moisi rămase acolo cu Dumnezeu patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, nemâncând pâne şi nebând apă. Şi Domnul scrise pe acele table cuvintele legământului: cele zece cuvinte" (versiunea Nitzulescu)

"Moise a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Şi nu a mâncat deloc pâine, şi n-a băut deloc apă. Şi Domnul a scris pe table cuvintele legământului, cele zece porunci." (versiunea Cornilescu)

În originalul ebraic, ca şi în Septuaginta, apare doar pronumele "El". „El a scris”, aflat la încheierea acestui verset nu se referă la Moise, ci la Dumnezeu (Exod 34,1; Deuteronom 10,1-4).

În prealabil postat de Danut7

Cand a sfintit Dumnezeu sambata?Dumnezeu a sfintit odihna Lui si ziua a saptea, nu sambata.

Iar ziua a şaptea este sâmbăta. Îţi va confirma orice preot ortodox.

În prealabil postat de Danut7

Nu cred ca este zi mai sfintita si binecuvantata decat ziua conferita Insusi Domnului Odihnei ,odihna pe care el a adus-o.Duminica

Nu crezi tu. Însă Biblia spune cu totul altceva: Dumnezeu a sfinţit şi binecuvântat sâmbăta. Pe cine să cred, pe tine sau pe Dumnezeu?

În prealabil postat de Danut7

Acum te intreb care e a patra porunca?

A 4-a poruncă a Decalogului este cea privitoare la sâmbătă.

În prealabil postat de Danut7

si iarasi te intreb, de ce tineti voi odihna sambata?

Pentru că aşa a poruncit Dumnezeu, asta a ţinut-o Iisus şi asta au păzit-o apostolii. Un întreit motiv. Tu nu-mi poţi demonstra aceleaşi trei motive pentru păzirea duminicii. A poruncit Dumnezeu păzirea duminicii? A păzit Isus duminica? Au păzit apostolii duminica? Nici pomeneală! O să-mi vii din nou cu [presupuse] citate din patristică referitoare la "ziua Domnului"...

[MariS_]

În prealabil postat de Danut7

Acum te intreb care e a patra porunca?

si iarasi te intreb, de ce tineti voi odihna sambata?

Danut7, aici e cheia problemei. Nu te lasa dus in labirintul
citatelor, ca nu o scoti la capat. Problema e la baza.
Cele 10 porunci sunt principii generale, chiar universale as
zice. Apoi, daca toate cele 10 porunci se refera la reguli
generale, de ce sa fie porunca iV mai cu mot ca sa stabileasca
o zi denominata.
Porunca iV, in intelesul ei cel mai general, stabileste o zi din
sapte ca fiind ziua Domnului. Expresia "ziua a 7-a" nu face
decat sa DISTINGA ziua respectiva de celelalte sase, NU FACE
O DENOMINARE a ei. Deci "ziua a 7-a" este distinctie nu
denominare. Punct. Aici te poti opri si nu accepta nici o
alta interpretare. Trebuie aparat principiul, nu interpretarea.
Interpretari se pot gasi destule, dar nu asta e important.

In felul asta porunca IV e in acelasi plan de generalitate
cu celelalte, fara sa fie mai cu mot decat celelalte.

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de ciprian85

Taierea imprejur nu face parte din "legea levitica"! Din cate stiu eu pe vremea lui Avraam nu era instituit inca leviratul. Taierea imprejur a detinut in legea VT un loc central, reprezentatand legamantul dintre Dumnezeu si poporul ales.

Aşa este, însă eu am spus că: "tăierea împrejur nu face parte din Legea Morală a lui Dumnezeu". Am spus aşa? Bun.

În prealabil postat de ciprian85

Iar, in ce priveste subiectul discutiei, acesta e: faptul ca ati preluat din legea VT tot "felul de fragmente"(printre care si celebarea sambetei)

Celebrarea sâmbetei nu este "fragment din legea VT", ci fragment din cele 10 Porunci (dintre care 8 "fragmente" le păziţi şi voi).

În prealabil postat de ciprian85

care "i-au cazut cu tronc" profetesei acum 150 de ani.

Cu "tronc" I-a căzut lui Iisus acum 2.000 de ani şi lui Dumnezeu acum 6.000...

În prealabil postat de ciprian85

Nedumerirea mea personala e: de ce doar cateva fragmente si pe ce criterii au fost alese acestea neexistand nici un fundament nou-testamentar?

Nedumerirea aceasta ar trebui s-o exprim eu cu privire la chiar "fragmente ale legii VT" cum ar fi Paştele, Rusaliile, preoţia, etc.

În prealabil postat de ciprian85

Mai, daca ar fi sa ne luam dupa ratacirile voastre ar trebui sa admitem ca toti crestinii care au trait de la moartea Mantuitorului pe Sf. Cruce si pana la "iluminarea lumii" prin Ellen White au trait in inselare celebrand Duminica. E ca si cum as veni eu acuma si as sustine ca omul nu ar trebui sa se deplaseze folosind-si picioarele ci mainile. Ce zici, te bagi?

Mă bag. Dar află mai întâi că la început omul mergea pe picioare şi celebra sâmbăta. De la moartea Mântuitorului şi până la moartea apostolilor toţi mergeau "pe picioare". După moartea lor, unor episcopi "le-a căzut cu tronc" "să meargă în mâini", în consecinţă unii mergeau în mîini, alţii pe picioare (pune tu ghilimelele de rigoare mai departe). Pe la 321, un imperator a dat ordin ca din acel moment toţi să meargă în mâini! Majoritatea s-a conformat, unii au mai continuat să meargă pe picioare... Acum după aproape două milenii în care majoritatea au mers în mâini, cei care mergem pe picioare suntem priviţi ca nişte ciudaţi. Pe undeva vă dau dreptate, fiind cu capul în jos logica aceasta pare normală deşi în realitate este răsturnată...

În prealabil postat de ciprian85

In ce priveste identificarea ereticilor, acesta nu e punctul meu de vedere, e punctul de vedere al Bisericii lui Hristos si acesta nu poate fi subiectiv, intrucat Biserica(Trupul lui Hristos) este infailibila(Biserica si nu persoanele: preoti, episcopi...)!

În cazul acesta s-ar putea să ai probleme şi cu identificarea Trupului... Şi ar urma ce e mai rău (Domnul să te ferească!): identificarea eronată a Capului.

[Danut7]

În prealabil postat de tricesimusseptimus

Interesant. Pe zi ce trece mi se confirmă suspiciunea că versiunea sinodală nu e demnă de încredere. De acum încolo voi verifica orice verset pe care-l postaţi cu alte traduceri:

"Şi Moisi rămase acolo cu Dumnezeu patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, nemâncând pâne şi nebând apă. Şi Domnul scrise pe acele table cuvintele legământului: cele zece cuvinte" (versiunea Nitzulescu)

"Moise a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. Şi nu a mâncat deloc pâine, şi n-a băut deloc apă. Şi Domnul a scris pe table cuvintele legământului, cele zece porunci." (versiunea Cornilescu)

În originalul ebraic, ca şi în Septuaginta, apare doar pronumele "El". „El a scris”, aflat la încheierea acestui verset nu se referă la Moise, ci la Dumnezeu (Exod 34,1; Deuteronom 10,1-4).



Iar ziua a şaptea este sâmbăta. Îţi va confirma orice preot ortodox.




Nu crezi tu. Însă Biblia spune cu totul altceva: Dumnezeu a sfinţit şi binecuvântat sâmbăta. Pe cine să cred, pe tine sau pe Dumnezeu?



A 4-a poruncă a Decalogului este cea privitoare la sâmbătă.



Pentru că aşa a poruncit Dumnezeu, asta a ţinut-o Iisus şi asta au păzit-o apostolii. Un întreit motiv. Tu nu-mi poţi demonstra aceleaşi trei motive pentru păzirea duminicii. A poruncit Dumnezeu păzirea duminicii? A păzit Isus duminica? Au păzit apostolii duminica? Nici pomeneală! O să-mi vii din nou cu [presupuse] citate din patristică referitoare la "ziua Domnului"...

Ziua in care evreii au intrat in Odihna Domnului a fost Sambata.Ziua in care crestinii intra in odihna Domnului este Duminica, o noua zi, o zi hotorata din nou cum zice apostolul.Ziua in care evreii au intrat in sfintenia lui Dumnezeu a fost sambata,iar ziua in care crestinii au intrat in sfintenia lui Dumnezeu este duminica.Sambata evreiasca a fost dezlegata de la odihna lui Dumnezeu si in locul ei a fost legata duminica.Iisus a dezlegat strictetea zilei de odihna spunand El Insusi ca omul a fost facut pentru Sabat , nu Sabatul pentru om.Tot El s-a intitulat si ca Domn al Odihnei.Despre Iisus si ucenicii lui scrie in NT ca nu tineau sambata, si ca dezlegau sambata.Aceasta noua odihna si noua praznuire reprezinta o sfintenie mai mare decat vechea praznuire , aratand tot odata si rolul unei zile de odihna, care e facuta pentru om si aratand si cine este cel care da odihna, Dumnezeu.Cine tine o zi de odihna, pentru Domnul o tine, si ziua de odihna este sfintita in Domnul.Atributele cele vechi s-au transcris s-au schimbat si s-au innoit toate in Iisus Hristos iar fara Iisus Hristos nu exista odihna.Deci toti cei care s-au razvratit si nu il au pe Iisus nu au intrat in odihna Lui.Prin Iisus a venit si Harul , si Legea Duhului.Deci oricine ii confera zi lui Iisus Hristos este in odihna Lui.Fiecare zi , sambata sau duminica, fiecare cum voieste.Porunca a patra privitoare la odihna este aceasta : Sase zile sa lucrezi , iar ziua a saptea e odihna Domnului.Adica, cel putin a saptea zi sa io conferi Domnului.Totusi curios lucru este si carui "hristos" ii conferim aceasta zi.Caci Iisus Hristos nu e "arhanghelul Mihail" , ci insusi Dumnezeu.Deci cam dificil , si judecati minituioase sunt in cazul acesta privitoare la intrarea in odihna, mai ales dc aveti alt hristos si alta evanghelie.

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de MariS_

Danut7, aici e cheia problemei. Nu te lasa dus in labirintul
citatelor, ca nu o scoti la capat. Problema e la baza.
Cele 10 porunci sunt principii generale, chiar universale as
zice. Apoi, daca toate cele 10 porunci se refera la reguli
generale, de ce sa fie porunca iV mai cu mot ca sa stabileasca
o zi denominata.
Porunca iV, in intelesul ei cel mai general, stabileste o zi din
sapte ca fiind ziua Domnului. Expresia "ziua a 7-a" nu face
decat sa DISTINGA ziua respectiva de celelalte sase, NU FACE
O DENOMINARE a ei. Deci "ziua a 7-a" este distinctie nu
denominare. Punct. Aici te poti opri si nu accepta nici o
alta interpretare. Trebuie aparat principiul, nu interpretarea.
Interpretari se pot gasi destule, dar nu asta e important.

In felul asta porunca IV e in acelasi plan de generalitate
cu celelalte, fara sa fie mai cu mot decat celelalte.

Deşi e aiuristic acest principiu: "o zi din şapte, şi nu a 7-a", vă pun şi eu o întrebare:
aplicaţi acest principiu la "ziua Învierii Domnului"? Adică să celebraţi Învierea Domnului în prima zi (din lună, din an, din anotimp). Începeţi să socotiţi de oriunde, dar prima zi să fie în cinstea Învierii! Este că e absurdă această abordare?