Lamuriri la "Ectenia celor chemati"

În prealabil postat de sophia

Va rog lamuriti-ma, ca eu mai pricep nimic
Deci am inteles asa:
Aceia care nu sunt botezati (inca) trebuie sa iasa la un moment dat. Ei sunt catehumenii?
Daca ma gandesc bine ei nu vad de fapt nimic din Liturghie si este si asta o intrebare.
Ma rog, n-au voie.
Da cine sunt atunci "cei chemati"? Si de ce spune preotul: "cei chemati sa iasa?"
Ori sunt chemati si trebuie sa ramana, ori ne-chemati si trebuie sa iasa.
Azi nu se mai intampla de fapt nimic, dar se canta inca.
Dar cum se facea inainte? Inteleg ca nu era botezati de copii si erau multi din acestia si era dati afara? Si se stia cine este botezat si cine nu? Sau erau asa de corecti?
Mi se pare de neinteles toata povestea.

În vechime,în cele dintâi timpuri ale creştinismului,oamenii nu se botezau toţi de mici ,ci unii se botezau în vârstă fiind.
Aceştia înainte de a se boteza trebuiau să înveţe sfânta lege creştinească,rugăciunile şi toate cele care se cer unui bun creştin.În tot timpul cât se făcea această pregătire aceştia erau numiţi catehumeni sau chemaţi.Ei aveau dereptul de a veni la biserică şi a ascultă Sfânta Liturghie dar nu toată, ci doar până la citirea Sfintei Evanghelii când, după ce se citeau rugăciunile pentru acei luminaţi cu Sfântul Botez se făcea şi o rugăciune pentru ei, apoi li se poruncea să iasă din biserică prin cuvintele:Cei chemaţi ieşiţi!

În timpurile noastre nu se mai găsesc chemaţi deoarece în bisericile noastre ortodoxe toţi sunt botezaţi (la noi în ţară) dar,în alte părţi ale lumii sunt ,aşadar rugăciunea nu este de prisos.

În timpul acestei rugăciuni se cade însă ca fiecare din noi să se întrebe deşi este luminat cu Sfântul Botez dacă nu este cumva nevrednic a participa la săvârşirea înfricoşătoarelr taine ale lui Hristos.
Este momentul când îţi poţi pune întrebarea"oare nu cumva am pe sufletul meu păcate nespălate prin mărturisire sau prin lacrimi de pocâinţă?"
Nu cumva inima mea este stăpânită de vreo patimă urâtă şi nu sunt vrednic de locul sfânt în care mă aflu?
Dacă duci viaţă urâtă,dacă ai păcate de moarte nespovedite,dacă încalci poruncile lui Dumnezeu şi învăţîăturile Sfintei Biserici,dacă nutreşti ură şi duşmăie împotriva cuiva,dacă iubirea de bani şi de avuţii a pus stăpânire pe tine,dacă ai patima urâtă a beţiei,a fumatului şi a desfrânării şi nu te-ai hotârât să te lepezi de acestea atunci ieşi afară din biserică când se spun aceste cuvinte şi nu te întoarce decât atunci când eşti hotărât să duci viaţă plăcută lui Hristos.

Sfânta Biserică nu îndepărtează pe nimeni din cei care vin cu dragoste în ea şi nici nu scoate pe nimeni afară.
În biserică fiind, se cuvine a lăcrima şi a cere necontenit iertare pentru păcatele tale şi a făgădui că nu le vei mai face nicodată pentru a nu mai supăra pe Tatăl Ceresc.

Aşadar aceastaă rugăciune este prilej pentru noi creştinii ortodoxi de a ne face o cercetare a stării în care ne aflăm înainte de săvârşirea Sfintei Liturghii.