Ajutor pentru familia cu 6 copii

Draga Raisa, din pacate uite ca exista, ceea ce noi nici nu concepem: familii care traiesc sub pragul saraciei, fara mesere, fara un viitor asigurat. Letargia lor este mare si totcmai de aceea trebuie putin impinsi de la spate, pentru a se trezi putin si a constientiza situatia lor imposibila, dar si posibilitatile pe care le au.

Iata aici o familie cu 6 copii, dintre care, unul este deja cu handicap, caci nu poate vorbi; iar restul, in lipsa oricarei educatii, vor fi o prada usoara pentru proxeneti sau bande de hoti.
Tocmai aceasta perspectiva nu imi da liniste... Ma tot gandesc cum sa-i ajutam, dar nu cu un obiect, doua, ci cu consiliere, pentru a-i pune pe fagasul cel mai bun.

Aici problemele sunt atat de mari, incat nu le poate rezolva un singur om, sau un grup de oameni, care se duc sporadic pe acolo. Trebuie asistenta sociala serioasa, care sa-i tina sub observatie cu tot ce tine de cei 7 ani de acasa, precum si cu scoala pentru cei mai mici; iar pentru cei mai mari, directionarea spre o meserie. Invatand pe rand o meserie, vor fi acceptati in societate si se vor putea descurca bine singuri.

Primul de care ar trebui sa se ocupe primaria este tatal, care nu are nici o meserie, dar care ar putea invata meseria de vopsitor, zugrav, faiantar, etc. Acest lucru ar schimba f mult situatia din aceasta familie.

Nu putem sa dam vina pe cineva anume, caci nu se stie, daca situatia nu a existat de mai multe generatii, tatal copiilor neavand nici el de la cine invata... Dar smerenia pe care am vazut-o la el si dragostea cu care inconjoara copii, adica fara bataie si glas ridicat, imi spune, ca este un om bun, vitregit de soarta, care a indurat tacand, si cate odata band un pahar, toate necazurile si lipsurile vietii.

Acest caz a starnit mila si compasiunea multora, dar e departe de a fi rezolvat. Cred ca lupta cea mai mare e sa-i facem pe membrii acestei familii sa inteleaga situatia fara iesire in care se afla, si ca fara acceptarea ajutorului din afara se pot astepta la ce e mai rau, prin luarea pe cai gresite a copiilor.

[raissa]

Doamne ajuta ca totul sa se rezolve in favoarea copiilor! Poate ca am sarit ca arsa mult prea devreme fara sa cunost toate problemele si toata situatia familiei. imi cer scuze ca m-am pripit si am tras concluzii necuviincioase. E greu sa nu-i judeci pe cei de langa tine si sa fii altruit pana in maduva oaselor...mai am de invatat din asta!....

Lasa, Raisa, ca nu ai spus nimic rau. Poate ca si noi ne-am precipitat la fel, pana cand i-am vazut...

A venit toamna cu frigul si ploaia. Ce o fi facand familia Balcan? Oare si-au pus burlan la sobe. Dar lemne au?!?
Ar fi bine daca i-am putea contacta pe acei doi preoti, pentru a afla, daca s-a mai facut ceva, sau daca mai e nevoie de ceva.
Am cautat pe net firme sau persoane, care vand lemne in zona. Nu am gasit decat un comentariu din 2008 pe site-ul Primariei din Tg. Bujor, precum ca lemnele de fag se vand f scump de catre Ocolul silvic. Dar nu am reusit sa dau de cei care vand lemne, cu exceptia unei firme din Prahova. Poate cineva sa-mi spuna de unde cumpara lemne cei din Galati si imprejurimi, care stau la casa? Si eventual care e pretul, daca stiti.

Nu e nimeni din Galati, care locuieste la casas si cumpara lemne, sa dea un raspuns in cunostinta de cauza?

[ory]

Bine-nteles ca se stie ca eu sunt din Galati.
Mama mea sta la casa, sau mai bine spus, a stat pana anul trecut, iar aceasta cumpara lemne la un pret destul de mare, abia cand o ajungea zapada din urma, era un depozit in oras, pe strada tecuci colt cu Str. Cristea ( nu mai stiu cum ii spune daca i s-a schimbat denumirea ).
De fapt, a primit si indemnizatie de la stat, prin primarie, pentru lemne de foc, avand o pensie f. mica.
Deci, exista si aceasta posibilitate prin indemnizatie sa capete anumiti metri cubi pentru incalzire, prin primarie, pentru familia respectiva.
Iar, daca familia respectiva locuieste la tara, deja nu mai vorbim de un depozit de lemne din Galati, oras, ci de lemne de la padurea cea mai apropiata, sau vre-un depozit in vre-un sat.
Oricum, lemnele sunt foarte scumpe, a ajuns sa fie mai convenabila incalzirea la bloc.

"Bucurâ-te mângâierea a tot sufletul asuprit şi amârât"

Astăzi de ziua Sfântului Mucenic Mina cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns la Târgu-Bujor.
S-au schimbat multe acolo...Geamurile aveau sticlă şi erau vopsite,în casă era cald,copii veseli.Mirosea a mâncare fiartă iar Georgiana spăla rufe.
Aflând că are musafiri a venit în fugă şi nenea Fănel.Vă voi arăta câteva poze după care voi mai povesti câte ceva.