Barbatul crestin si ispitele femeii - de data asta

[anna21]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Doar un zambet semi-ironic...si nu, nu esti o ispita deloc pentru mine deoarece ai spus lucruri foarte adevarate...iar sensul de care vorbeai tu il stiam si eu, insa eu faceam referire la complacerea si cautarea ispitei, a o cauta, a gasi tot felul de pretexte si a aduce acuze prin jur cand ar trebui sa ne vedem de creierul nostru... deci am detasat sensul de care vorbeai tu

Edit: Concluzia ar fi ca nu prea aud pe nimeni care sa spuna: sunt slab, imi umbla mintea aiurea si nu ma pot autoeduca...dar aud in schimb "Ispita, femeia, parfumul, hainele mulate, fusta mai scurta sunt vinovatele principale pentru faptul ca eu am ajuns sa fiu ispitit"...si aici simt eu o nuanta care nu prea are de-a face cu smerenia si cu recunoasterea vinei personale )

Bun, reversul ar fi sa ma imbrac cum vreau si sa-l judec pe cel de alaturi ca este impatimit daca ma vede altfel decat ca o sora.
Cred ca Rebelul are dreptate.. ispita este o realitate, nu este bine sa o minimizam.
Pai eu port fuste lungi, batic... dar daca dupa slujba vine o domnisoara si-mi spune ca pantofii mei sunt absolut superbi.. mi-am facut pacat sau nu? Eu am fost atenta la slujba, dar daca am starnit invidii degeaba merg la biserica.. etc. Crezi ca este mai util sa pretind altora sa se simta "slabi, pacatosi etc"? Sau sa cred ca e problema lor?
(Asta ca sa nu vorbesc despre pacatul ispitirii barbatilor.. un subiect prea sensibil).

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de anna21

Bun, reversul ar fi sa ma imbrac cum vreau si sa-l judec pe cel de alaturi ca este impatimit daca ma vede altfel decat ca o sora.
Cred ca Rebelul are dreptate.. ispita este o realitate, nu este bine sa o minimizam.
Pai eu port fuste lungi, batic... dar daca dupa slujba vine o domnisoara si-mi spune ca pantofii mei sunt absolut superbi.. mi-am facut pacat sau nu? Eu am fost atenta la slujba, dar daca am starnit invidii degeaba merg la biserica.. etc. Crezi ca este mai util sa pretind altora sa se simta "slabi, pacatosi etc"? Sau sa cred ca e problema lor?
(Asta ca sa nu vorbesc despre pacatul ispitirii barbatilor.. un subiect prea sensibil).

A starni invidii inseamna ca e vina noastra???????...eu chiar nu pot sa cred asta, invidia este un sentiment care ii caracterizeaza pe unii dar poate sa nu aiba de-a face deloc cu intentia celorlalti. Si de ce invidia...si dispretul celorlalti din Biserica la vederea unei tinute extrem de sobre poate fi la fel o ispita, nu? Ce facem atunci...facem un sondaj de opinie pentru a afla culorile, materialele si modelele care ii ispitesc pe cei din Biserica?????

Edit: Mai, ideea e ca eu nu am treaba cu tinuta oamenilor din Biserica si nu e treaba mea de ce se imbraca intr-un fel sau altul...am vazut tot felul de oameni si nu am simtit ca ar fi vina vreunuia sau ar trebui acuzat sau educat de mine...asta e ideea de baza, ce treaba am eu cu cu omul care s-a imbracat fistichiu???...important e sa avem grija de tinuta noastra decenta sau cum o gandim noi si atat, in rest ar trebui sa avem cu totul si cu totul alte prioritati din moment ce ne aflam in Biserica!!!!!!

[anna21]

În prealabil postat de AndruscaCIM

A starni invidii inseamna ca e vina noastra???????...eu chiar nu pot sa cred asta, invidia este un sentiment care ii caracterizeaza pe unii dar poate sa nu aiba de-a face deloc cu intentia celorlalti. Si de ce invidia...si dispretul celorlalti din Biserica la vederea unei tinute extrem de sobre poate fi la fel o ispita, nu? Ce facem atunci...facem un sondaj de opinie pentru a afla culorile, materialele si modelele care ii ispitesc pe cei din Biserica?????

Da, cred a starni invidie este vina noastra.
Oricum, eu am identificat foarte multe pacate pe care le strang in timpul slujbei sau dupa.. Mult mai subtile decat ce se acuza aici: ispitirea barbatilor de catre femei. Eu cred ca pacatele mai subtile sunt mult mai periculoase deoarece sunt greu de identificat.. si vin din mandrie. Cand un barbat se zgaieste la o femeie, mai devreme sau mai tarziu va realiza ce face si ii va parea rau. Nu mi-as face probleme, nu e cazul sa-i tot acuzam pe barbati ca gandesc nu's ce!
Dar ce te faci cand nu realizezi raul pe care-l faci?

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de anna21

Da, cred a starni invidie este vina noastra.
Oricum, eu am identificat foarte multe pacate pe care le strang in timpul slujbei sau dupa.. Mult mai subtile decat ce se acuza aici: ispitirea barbatilor de catre femei. Eu cred ca pacatele mai subtile sunt mult mai periculoase deoarece sunt greu de identificat.. si vin din mandrie. Cand un barbat se zgaieste la o femeie, mai devreme sau mai tarziu va realiza ce face si ii va parea rau. Nu mi-as face probleme, nu e cazul sa-i tot acuzam pe barbati ca gandesc nu's ce!
Dar ce te faci cand nu realizezi raul pe care-l faci?

Toata lumea realizeaza mai devreme sau mai tarziu pe unde greseste, dar cel mai important lucru este sa nu acuzi pe cel de alaturi ca te ispiteste...si chiar si daca o face intentionat si noi simtim asta, tot noi suntem factorii de decizie.

Cand cineva se lupta cu un pacat...nu e normal sa spuna ca e vina celuilalt pentru ca i-a trecut prin fata sau pentru ca a incercat sa il duca in pacat, pentru ca de moment ce nu toata lumea trece prin acelasi conflict interior ca si el...e clar ca el e singurul responsabil ca trece prin acea situatie si ca a perceput acel lucru sau context intr-un anume fel.

Daca eu realizez ca gresesc in anumite situatii, sunt datoare sa constientizez in acelasi timp si ca totul poate tine exclusiv de perceptia mea sau de slabiciunea mea, atat...iar pentru pacatele si greselile personale nu poate fi absolut nici o persoana raspunzatoare in afara de mine.

P.S. Nu ma intereseaza cat de variata poate fi perceptia oamenilor asupra mea, pentru ca atat cat imi sta in putinta eu incerc sa imi vad de treaba ....dar daca 30 de oameni de pe strada ma considera hidoasa, 30 demodata, 20 cu parul prea lung, 50 prea slaba sau 60 prea inalta...aia nu e vina mea, si sincer chiar nu imi pot ghida viata astfel incat sa evit orice perceptie personala a celor care ma vad...cam asta e ideea. Tu zici de pantofi...eu zic ca poti ispiti si prin lucruri pe care nu le poti schimba la tine, si atunci chiar mi se pare ridicol sa spui ca tot ceea ce pot gandi oamenii despre noi e implicit vina noastra

[Fani71]

În prealabil postat de AndruscaCIM

P.S. Nu ma intereseaza cat de variata poate fi perceptia oamenilor asupra mea, pentru ca atat cat imi sta in putinta eu incerc sa imi vad de treaba ....dar daca 30 de oameni de pe strada ma considera hidoasa, 30 demodata, 20 cu parul prea lung, 50 prea slaba sau 60 prea inalta...aia nu e vina mea, si sincer chiar nu imi pot ghida viata astfel incat sa evit orice perceptie personala a celor care ma vad...cam asta e ideea. Tu zici de pantofi...eu zic ca poti ispiti si prin lucruri pe care nu le poti schimba la tine, si atunci chiar mi se pare ridicol sa spui ca tot ceea ce pot gandi oamenii despre noi e implicit vina noastra

Citind asta, si altele dinainte, mi-am amintit de o vorba desteapta spusa odata de o prietena: nu putem sa ne purtam in asa fel incat toata lumea sa aiba numai ganduri bune, sa nu ne invidieze, sa nu fie ispitita etc. Nici macar Hristos nu a trait asa: el a fost doar 'piatra de poiticnire' pentru multi. Multi nu l-au acceptat si l-au criticat. Or, el a fost fara de pacat...

Acestea fiind zise, bineinteles ca nu trebuie sa provocam ispita daca putem sa evitam asta, dar nici sa ne tot stresam de ce ar putea gandi altii pagubitor pentru ei din cauza noastra.

[teodora1]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Toata lumea realizeaza mai devreme sau mai tarziu pe unde greseste, dar cel mai important lucru este sa nu acuzi pe cel de alaturi ca te ispiteste...si chiar si daca o face intentionat si noi simtim asta, tot noi suntem factorii de decizie.

Cand cineva se lupta cu un pacat...nu e normal sa spuna ca e vina celuilalt pentru ca i-a trecut prin fata sau pentru ca a incercat sa il duca in pacat, pentru ca de moment ce nu toata lumea trece prin acelasi conflict interior ca si el...e clar ca el e singurul responsabil ca trece prin acea situatie si ca a perceput acel lucru sau context intr-un anume fel.

Daca eu realizez ca gresesc in anumite situatii, sunt datoare sa constientizez in acelasi timp si ca totul poate tine exclusiv de perceptia mea sau de slabiciunea mea, atat...iar pentru pacatele si greselile personale nu poate fi absolut nici o persoana raspunzatoare in afara de mine.

P.S. Nu ma intereseaza cat de variata poate fi perceptia oamenilor asupra mea, pentru ca atat cat imi sta in putinta eu incerc sa imi vad de treaba ....dar daca 30 de oameni de pe strada ma considera hidoasa, 30 demodata, 20 cu parul prea lung, 50 prea slaba sau 60 prea inalta...aia nu e vina mea, si sincer chiar nu imi pot ghida viata astfel incat sa evit orice perceptie personala a celor care ma vad...cam asta e ideea. Tu zici de pantofi...eu zic ca poti ispiti si prin lucruri pe care nu le poti schimba la tine, si atunci chiar mi se pare ridicol sa spui ca tot ceea ce pot gandi oamenii despre noi e implicit vina noastra

Buna dimineata.Parerea mea este ca aveti si nu aveti dreptate; intr-adevar sunt lucruri care nu tin de noi atunci cand ispitim (ai ochi frumosi, gura frumoasa, picioare lungi, drepte, etc) , dar sunt lucruri care tin de noi sa nu ispitim( machiaj ce evidentiaza si mai mult ochii, sau ruj ce atrage privirea asupra buzelor, sau fuste scurte).nu suntem vinovati de slabiciunile celorlalti, insa nu trebuie sa le adancim slabiciunile lor prin astfel de lucruri.