Am fost la o adunare a NP

[ovidiu-s]

Citatul pe care l-ai dat d-le Condor nu are nici o legatura cu interdictiile de a consuma anumite cărnuri (aspect atât de drag adventistilor).
Acolo sfântul Pavel se referă la a-şi feri crestinii trupul de păcatul curviei.
In ceea ce priveste viata biologica a omului pe acest pământ prin consumul sau interdictia anumitor alimente, fară sa il aibă pe Hristos iată ce ne invata crestinismul:

Romani 14. 3.14-15 "Cel ce mănâncă să nu dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă; iar cel ce nu mănâncă să nu osândească pe cel ce mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit... 14.Ştiu şi sunt încredinţat în Domnul Iisus că nimic nu este întinat prin sine, decât numai pentru cel care gândeşte că e ceva întinat; pentru acela întinat este. 15.Dar dacă, pentru mâncare, fratele tău se mâhneşte, nu mai umbli potrivit iubirii. Nu pierde, cu mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos."


Ioan 6.63 "Duhul este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi sunt viaţă. "
1 Petru 1. 21 "Pentru că tot trupul este ca iarba şi toată slava lui ca floarea ierbii: uscatu-s-a iarba şi floarea a căzut, 25.Iar cuvântul Domnului rămâne în veac. Şi acesta este cuvântul, care vi s-a binevestit.
Filipeni 1.21 "Căci pentru mine viaţă este Hristos şi moartea un câştig."
Romani 7. 23 "Dar văd în mădularele mele o altă lege, luptându-se împotriva legii minţii mele şi făcându-mă rob legii păcatului, care este în mădularele mele. 24.Om nenorocit ce sunt! Cine mă va izbăvi de trupul morţii acesteia? 25.Mulţumesc lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, Domnul nostru! Deci, dar, eu însumi, cu mintea mea, slujesc legii lui Dumnezeu, iar cu trupul, legii păcatului."

1 Cor 9. 25 "Şi oricine se luptă se înfrânează de la toate. Şi aceia, ca să ia o cunună stricăcioasă, iar noi, nestricăcioasă. 26.Eu, deci, aşa alerg, nu ca la întâmplare. Aşa mă lupt, nu ca lovind în aer, 27.Ci îmi chinuiesc trupul meu şi îl supun robiei; ca nu cumva, altora propovăduind, eu însumi să mă fac netrebnic. "

1 Ioan 2.15 "Nu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume. Dacă cineva iubeşte lumea, iubirea Tatălui nu este întru el; 16.Pentru că tot ce este în lume, adică pofta trupului şi pofta ochilor şi trufia vieţii, nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume.Şi lumea trece şi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac."

În prealabil postat de ovidiu-s

Citatul pe care l-ai dat d-le Condor nu are nici o legatura cu interdictiile de a consuma anumite cărnuri (aspect atât de drag adventistilor).

Nu m-am referit la "interdicitia" de a consuma anumite carnuri. M-am referit la curatia si sanatatea trupeasca. Versetul postat de mine se referea la curatia trupeasca. Asta nu inseamna ca putem sa ne batem joc de sanatatea trupului nostru:

"Nu ştiţi că voi sunteţi Templul lui Dumnezeu, şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?
Dacă nimiceşte cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu, căci Templul lui Dumnezeu este sfînt"(1 Corinteni 3:16,17)

"Deci, fie că mîncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu"(1 Corinteni 10:31)

Dvs. puteti manca, spre slava lui Dumnezeu, tot felul de carnuri daunatoare sanatatii? Numiti "interdictie" dorinta de a ne pastra trupuri curate si sanatoase, spre slava lui Dumnezeu?

[ovidiu-s]

Tot Pavel si tot crestinilor din Corint le explica acele versete pe care l-ai postat:
1 Cor 6.13
Bucatele sunt pentru pântece şi pântecele pentru bucate şi Dumnezeu va nimici şi pe unul şi pe celelalte. Trupul însă nu e pentru desfrânare, ci pentru Domnul, şi Domnul este pentru trup. 14.Iar Dumnezeu, Care a înviat pe Domnul, ne va învia şi pe noi prin puterea Sa. 15.Au nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos? Luând deci mădularele lui Hristos le voi face mădularele unei desfrânate? Nicidecum! 16.Sau nu ştiţi că cel ce se alipeşte de desfrânate este un singur trup cu ea? "Căci vor fi - zice Scriptura - cei doi un singur trup". 17.Iar cel ce se alipeşte de Domnul este un duh cu El. 18.Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârşi omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătuieşte în însuşi trupul său

Iar despre viata pamanteasca la care adventistii tin atat de mult, cautand sa măreasca speranta de viata, a unui trup neputincios, cu un an-doi si impunand membrilor sectei interdictii alimentare, cu "argumentare biblică", Scriptura dimpotriva spune:

În prealabil postat de ovidiu-s

FILIPENI 1.21 "PENTRU MINE VIAŢA ESTE HRISTOS SI MOARTEA UN CÂŞTIG"
Ioan 6.63 "Duhul este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic.

Romani 14. 3. "Cel ce mănâncă să nu dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă; iar cel ce nu mănâncă să nu osândească pe cel ce mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit... 14.Ştiu şi sunt încredinţat în Domnul Iisus că nimic nu este întinat prin sine, decât numai pentru cel care gândeşte că e ceva întinat; pentru acela întinat este. 15.Dar dacă, pentru mâncare, fratele tău se mâhneşte, nu mai umbli potrivit iubirii. Nu pierde, cu mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos."

1 Petru 1. 21 "Pentru că tot trupul este ca iarba şi toată slava lui ca floarea ierbii: uscatu-s-a iarba şi floarea a căzut, 25.Iar cuvântul Domnului rămâne în veac. Şi acesta este cuvântul, care vi s-a binevestit.

Romani 7. 23 "Dar văd în mădularele mele o altă lege, luptându-se împotriva legii minţii mele şi făcându-mă rob legii păcatului, care este în mădularele mele. 24.Om nenorocit ce sunt! Cine mă va izbăvi de trupul morţii acesteia? 25.Mulţumesc lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, Domnul nostru! Deci, dar, eu însumi, cu mintea mea, slujesc legii lui Dumnezeu, iar cu trupul, legii păcatului."

1 Cor 9. 25 "Şi oricine se luptă se înfrânează de la toate. Şi aceia, ca să ia o cunună stricăcioasă, iar noi, nestricăcioasă. 26.Eu, deci, aşa alerg, nu ca la întâmplare. Aşa mă lupt, nu ca lovind în aer, 27.Ci îmi chinuiesc trupul meu şi îl supun robiei; ca nu cumva, altora propovăduind, eu însumi să mă fac netrebnic. "

1 Ioan 2.15 "Nu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume. Dacă cineva iubeşte lumea, iubirea Tatălui nu este întru el; 16.Pentru că tot ce este în lume, adică pofta trupului şi pofta ochilor şi trufia vieţii, nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume.Şi lumea trece şi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac."

A NU SE INTELEGE MAI SUS CA BISERICA NU PROMOVEAZĂ O VIATA SANATOASA SI LIPSITA DE VICII, INSA TOATE ACEASTEA SERVESC UNICUL SCOP DE MANTUIRE A SUFLETULUI, NU DE PRELUNGIRE A VIETII UNUI TRUP ABSORBIT DE GRIJI SI PLACERI LUMESTI.

În prealabil postat de ovidiu-s

A NU SE INTELEGE MAI SUS CA BISERICA NU PROMOVEAZĂ O VIATA SANATOASA SI LIPSITA DE VICII,

Si, cum o promoveaza? Indemnand sa bagi in tine orice (asa cum faceti dvs., folosindu-va in mod urat, de versete din Cuvantul lui Dumnezeu)?

[ovidiu-s]

Scrii iarasi abureli!

Adevarul e că posturile de curatire trupeasca, dar mai ales lăuntrică cerute de Biserica Oertodoxa, sunt mai lungi si mai aspre decat la secte. La secte ele nu servesc decat la a prelungi viata unui trup trecator si placerile acestei lumi.

În prealabil postat de ovidiu-s

Scrii iarasi abureli!

Adevarul e că posturile de curatire trupeasca, dar mai ales lăuntrică cerute de Biserica Oertodoxa, sunt mai lungi si mai aspre decat la secte. La secte ele nu servesc decat la a prelungi viata unui trup trecator si placerile acestei lumi.

Ceea ce dvs. numiti post, pentru altii este mod de viata. In biserica din care fac parte, foarte multi membri nu consuma carne (sau o fac rar). Si nu considera acest lucru "post lung si aspru", ci o fac pentru a se bucura de o viata de calitate (sanatate fizica, psihica si mentala).

Iar posturile, sunt posturi asa cum le gasim in Sfanta Scriptura. Adica, nu se mananca deloc. Nu stiu de unde ati scos expresii de gen "post simplu" si "post negru". Postul este de un singur fel: lipsa hranei (ma refer la partea fizica a postului).

[ovidiu-s]

Postul nu înseamnă doar abţinerea de la anumite alimente, deşi acest lucru este şi el necesar, dar, în acelaşi timp, înseamnă curăţirea întregii lumi lăuntrice, şi, mai ales, a laturii imaginative a sufletului, de gânduri şi imagini şi, mai mult decât atât, iluminarea minţii, mintea reprezentând latura conducătoare a sufletului. Acei oameni care leagă postul doar de nişte simple practici exterioare, şi nu de întreaga viaţă ascetică, se află în înşelare.
Desigur, o mare ispită în timpul postului este iubirea şi părerea de sine, când o persoană care posteşte încearcă să o imprime celorlalţi, aşa încât să fie considerat drept un bun creştin. Tipul caracteristic al acestui păcat îl reprezintă fariseul, care se laudă cu faptul că posteşte, şi, în general, cu faptul că respectă Legea. Dar lauda de sine face “inutilă strădania noastră de a posti şi a ne ruga”. Părerea de sine înlătură atât răsplata cât şi osteneala postului şi a rugăciunii. Dar postul trebuie să fie îmbinat cu toate celelalte virtuţi, adică nu numai cu cele câteva fapte de comportament moral personal, ci prin lucrările lui Dumnezeu, deoarece pacea, dragostea şi dreptatea sunt lucrări dumnezeieşti. Şi atunci când un om împlineşte Voia lui Dumnezeu, el se face părtaş lucrărilor Sale şi, ca atare, se bucură de pace, dreptate, dragoste, şi toate celelalte. Aşadar, postul trebuie îmbinat cu virtuţile.
Un post care nu este legat de această atotcuprinzătoare atmosferă duhovnicească şi ascetică, nu este bineplăcut lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie Palama scrie în mod impresionant, că un post care nu are de a face cu întreaga viaţă ascetică “are mai degrabă afinitate cu îngerii cei răi”, deoarece chiar şi demonii postesc, dar abţinerea lor de la hrană este îmbinată cu mânie, ură, mândrie şi împotrivire faţă de Dumnezeu. Deci, atunci ne aflăm în primejdie să postim în felul demonilor, când nu legăm postul nostru de întreaga viaţă ascetică. Dar, dincolo de aceste lucruri, postul înseamnă şi curăţirea minţii de năluciri şi gânduri pătimaşe. Interpretând cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos: “Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală” (Matei 6,17), Sfântul spune că aici Dumnezeu ne îndeamnă să nu arătăm că postim şi în acest fel să cerşim slava şi laudele oamenilor.