Ecumenismul si consecintele acestuia

Am venit astazi de la o biserica dezamagita. Un preot mai tanar a vorbit despre Rai si despre Iad. Cand a vorbit despre Iad, l-a prezentat in culori luminoase, as putea spune. Mai intai, a spus ca Iadul nu are o localizare precisa si aici nu am argumente teologice sa-l contrazic. Apoi a mai spus ca Iadul inseamna despartire de Dumnezeu si acest fapt se manifesta si in vesnicie ca si in viata de zi cu zi, deci nu presupune o anume pedeapsa. E despartire de Dumnezeu si atat. Deci, am tras eu concluzia, ca preotul acesta sustine indirect ca Iadul ar fi ceva ca in povestea lui Ivan Turbinca de Ion Creanga, conform careia, acolo gasesti votca, femei si tot ce vrei in afara de Dumnezeu!!!

Hm! Mi-am amintit de plangerea si scrasnirea dintilor de care ne vorbeste Mantuitorul. Iisus este Calea, Adevarul si Viata,deci nu putea minti, dar pe acest preot cine-l invatata sa indobitoceasca poporul incet si sigur? Bine ar fi ca acesta sa fie un caz singular. Caci, indirect le-a transmis oamenilor ca pot sa faca tot ce doresc, caci nicio pedeapsa nu-i asteapta, ci doar vor fi despartiti de Dumnezeu. Indemnurile spre pocainta devin de prisos, deci au fost excluse din predica.

Ma rog lui Dumnezeu sa-l lumineze si sper sa nu fie totusi prea multi care sa se grabeasca sa faca voia lui Antihrist in aceste vremuri.

[Fani71]

În prealabil postat de antoniap

Am venit astazi de la o biserica dezamagita. Un preot mai tanar a vorbit despre Rai si despre Iad. Cand a vorbit despre Iad, l-a prezentat in culori luminoase, as putea spune. Mai intai, a spus ca Iadul nu are o localizare precisa si aici nu am argumente teologice sa-l contrazic. Apoi a mai spus ca Iadul inseamna despartire de Dumnezeu si acest fapt se manifesta si in vesnicie ca si in viata de zi cu zi, deci nu presupune o anume pedeapsa. E despartire de Dumnezeu si atat. Deci, am tras eu concluzia, ca preotul acesta sustine indirect ca Iadul ar fi ceva ca in povestea lui Ivan Turbinca de Ion Creanga, conform careia, acolo gasesti votca, femei si tot ce vrei in afara de Dumnezeu!!!

Hm! Mi-am amintit de plangerea si scrasnirea dintilor de care ne vorbeste Mantuitorul. Iisus este Calea, Adevarul si Viata,deci nu putea minti, dar pe acest preot cine-l invatata sa indobitoceasca poporul incet si sigur? Bine ar fi ca acesta sa fie un caz singular. Caci, indirect le-a transmis oamenilor ca pot sa faca tot ce doresc, caci nicio pedeapsa nu-i asteapta, ci doar vor fi despartiti de Dumnezeu. Indemnurile spre pocainta devin de prisos, deci au fost excluse din predica.

Ma rog lui Dumnezeu sa-l lumineze si sper sa nu fie totusi prea multi care sa se grabeasca sa faca voia lui Antihrist in aceste vremuri.

Iadul asta este, despartire de Dumnezeu. Ce pedeapsa mai mare poate exista?
De altfel Dumnezeu nu pedepseste, ci ne da dupa dorinta noastra cea mai profunda.

Este o invatatura foarte ortodoxa - vezi de ex. la sfantul Efrem Sirul, dar si la altii.
'Scrasnirea dintilor si plangerea' este o exprimare in imagini a suferintei.

Nu uita ca atunci nu vom mai fi in viata de aici, in trupul de aici, cu care ne mai putem 'distra' de absenta lui Dumnezeu din viata noastra. Nici vorba deci de Ivan Turbinca...

[Fani71]

Scurt vorbind, cum arata Sfantul Grigorie de Nazianz, pacatosul "e osandit la intuneric, unde-L va vedea ca foc pe Cel pe care nu L-a cunoscut ca lumina".

din articolul http://www.crestinortodox.ro/alte-ar...ea-pacatosilor
de aici.

Interesant ar fi si articolul
http://www.crestinortodox.ro/alte-ar...unui-iad-etern
de p. Dumitru Staniloae (pe care inca nu l-am citit)
Din el:
"Iata cuvantul Sfantului Ioan Damaschin: "Spunem ca chinul acela nu e nimic altceva decat focul poftei nesatisfacute. Caci nu poftesc pe Dumnezeu cei ce au dobandit neschimbabilitatea in patima, ci pacatul. Dar acolo nu are loc savarsirea reala a raului si a pacatului. Caci nici nu mancam, nici nu bem, nici nu ne imbracam, nici nu ne casatorim, nici nu adunam averi, nici pizma nu ne satisface si nici un fel de rau. Deci poftind si neimpartasindu-se de cele ale poftei, sunt arsi de pofte ca de foc. Dar cei ce poftesc binele, adica numai pe Dumnezeu, Cel ce este si exista pururea, si se impartasesc de El, se bucura pe masura poftirii lor, pe masura careia se si impartasesc de Cel dorit"."

In cartea Mantuirea pacatosilor scrisa de Agapie Criteanul, care este o carte de referinta a Ortodoxiei, sunt redate niste descoperiri ale unor calugari cu viata sfanta carora li s-a descoperit atat maretia Raiului cat si cele noua tipuri de pedepse la care sunt supuse sufletele in Iad. Aceasta carte face parte dintre primele traduceri in romaneste. Despre aceasta carte se aminteste si in scrierea Pelerinul rus. Si am mai gasit si alte carti care vorbesc despre frumusetea neasemuita a Raiului si despre uratenia iadului. Inclusiv Noul Testament.

Nu cred ca experientele marilor traitori ai crestinatatii trebuie subestimate si inlocuite cu ceva mai putin stresant pentru ca frica de Dumnezeu sa se atenueze. E periculos pentru mantuire. Preotul respectiv chiar a accentuat ca scrierile vechi sunt prea stresante din acest punct de vedere si asta m-a revoltat.

Fireste, am exagerat mai inainte cu iadul prezentat ca in povestea lui Ivan Turbinca, dar crestinului nu-i este de folos sa-i prezinti o situatie indulcita. Prezentarea Iadului in culori mai deschise (prin omisiune) mi se pare o innoire inacceptabila.

[Fani71]

În prealabil postat de antoniap

In cartea Mantuirea pacatosilor scrisa de Agapie Criteanul, care este o carte de referinta a Ortodoxiei, sunt redate niste descoperiri ale unor calugari cu viata sfanta carora li s-a descoperit atat maretia Raiului cat si cele noua tipuri de pedepse la care sunt supuse sufletele in Iad. Aceasta carte face parte dintre primele traduceri in romaneste. Despre aceasta carte se aminteste si in scrierea Pelerinul rus. Si am mai gasit si alte carti care vorbesc despre frumusetea neasemuita a Raiului si despre uratenia iadului. Inclusiv Noul Testament.

Nu cred ca experientele marilor traitori ai crestinatatii trebuie subestimate si inlocuite cu ceva mai putin stresant pentru ca frica de Dumnezeu sa se atenueze. E periculos pentru mantuire. Preotul respectiv chiar a accentuat ca scrierile vechi sunt prea stresante din acest punct de vedere si asta m-a revoltat.

Fireste, am exagerat mai inainte cu iadul prezentat ca in povestea lui Ivan Turbinca, dar crestinului nu-i este de folos sa-i prezinti o situatie indulcita. Prezentarea Iadului in culori mai deschise (prin omisiune) mi se pare o innoire inacceptabila.

Pai, daca tie ti se pare ca departarea de Dumnezeu, absenta lui este o 'prezentare in culori mai deschise' si un lucru mai soft decat tot felul de chinuri, inseamna ca tu nu il intelegi pe Dumnezeu ca SINGURUL datator de bucurie, in ultima instanta. Poate preotrul de care zici s-a exprimat gresit. Poate a vrut sa zica ca nu trebuie sa facem binele si sa il iubim pe Dumnezeu de frica unor pedepse, descrise colorat.
'Frica de Dumnezeu' de acre se vorbeste este altceva.

Poate stii ca se mai spune si ca exista trei conditii, cea de rob (a celor care asculta de Dumnezeu de frica iadului), cea de mercenar (care asculta de dragul rasplatii) si cea de priete (care asculta din dragoste). Se spune ca trebuie sa evoluam din prima spre ultima. Prima are si ea un rol, este adevarat. Dar ajunge sa descriem iadul si ca pe un loc de chin din cauza absentei lui Dumnezeu, singurul datator de viata si bucurie, nu e nevoie sa credem in cazane si diavoli cu furci.

Nu am citit cartea de care zici, a lui Agapie Criteanul, insa Pelerinul rus da (ai putea sa-mi spui unde o citeaza?). Insa de multe ori, in cartile mai vechi se folosea o descriere in imagini plastice a iadului, care poate fi buna uneori, dar nu cred ca pedagogic este buna pentru oamenii de acum.
Sfintii parinti (care totsi vin mai intai) au eplicat foarte bine ca iadul este de fapt singuratatea, fata de Dumnezeu si fata de semeni. Te-as sfatui totusi sa citesti si articolele pe care le-am postat.

[Noesisaa]

Pai da, dar, unui crestin cu adevarat -- ce poate sa fie chin mai mare decat despartirea de Dumnezeu? Inca mai concret, am citit undeva, dar nu mai tin minte cine a scris, iadul inseamna lipsa iubirii lui Dumnezeu. Iti dai seama ce inseamna sa fii mort si sa traiesti intr-o raceala spirituala eterna?? Gandeste-te, chiar viu fiind, cum te-ai simti daca nimeni, dar nimeni in lumea asta nu te-ar iubi. Nu cred ca poate sa existe pedeapsa mai mare si suferinta mai mare decat asa ceva. De ce ti se pare ca smoala fierbinte si furcile ar fi pedepse mai crunte si mai reale decat lipsa dragostei lui Dumnezeu? Fiindca sunt mai usor de imaginat?

Si la drept vorbind: dat fiind ca dupa moarte nu mai avem trupuri, cum o sa fie focul dureros? Sau smoala? Sau cam ce tortura fizica ar putea sa atinga materia spirituala? Ceea ce inseamna ca si pedeapsa trebuie sa fie de natura spirituala...

Ca sunt prea stresante -- cred ca parintele vroia sa spuna ca sunt prea stresante in sensul ca stresul cauzat de ele nu este lucrator. Cand te temi de flacarile iadului iti e greu sa te gandesti la dragostea nemarginita a lui Dumnezeu si cum sa o obtii. Sau mai este pericolul ca sa nu se ia in serios durerea care intr-adevar exista in iad, vezi rationamentul meu de mai sus: daca sufletele sunt materie spirituala, cum o sa fie afectate de padepse care au nevoie de o materie fizica ca sa fie simtite ---> inseamna ca nu este adevarat.

[orthodoxia.i.thanatos]

În prealabil postat de Noesisaa

Si la drept vorbind: dat fiind ca dupa moarte nu mai avem trupuri, cum o sa fie focul dureros? Sau smoala? Sau cam ce tortura fizica ar putea sa atinga materia spirituala? Ceea ce inseamna ca si pedeapsa trebuie sa fie de natura spirituala...

La Judecata de Apoi si sufletele pacatosilor primesc trupurile inapoi ca pedeapsa sa fie deplina, si in spirit si in trup. Nu avem nici un motiv sa ne indoim de aceasta.

[Fani71]

Este adevarat ca vom invia.
Insa trupurile de dupa inviere nu vor fi ca cele de acum, sf. Pavel vorbeste de 'trup duhovnicesc'.
Tot asa cum se sune in Evanghelie ca nu ne vom mai insura si marita, deci nu vom mai avea acelasi fel de viata in trup ca acum, nu este vorba despre suferinta fizica in sensul actual in iad. Este o suferinta globala, a persoanei inviate.
Sau poate s-ar putea zice ca 'departarea de Dumnezeu' o vor simti cei 'din' iad si cu trupul inviat, pentru ca trupul va fi asa cum l-a vrut Dumnezeu, unit cu sufletul si prin el se va putea cunoaste Dumnezeu 'in' rai, (sau experimenta absenta lui, 'in' iad), asa cum se vede acum prin Euharistie (ne impartasim cu Hristos si fizic).

[orthodoxia.i.thanatos]

Eu insa va spun voua: Ca oricine se manie pe fratele sau vrednic va fi de osanda; si cine va zice fratelui sau: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului. (Matei 5:22)

Si daca ochiul tau te sminteste, scoate-l si arunca-l de la tine, ca mai bine este pentru tine sa intri in viata cu un singur ochi, decat, avand amandoi ochii, sa fii aruncat in gheena focului. (Matei 18:9)

Si de te sminteste mana ta, tai-o ca mai bine iti este sa intri ciung in viata, decat, amandoua mainile avand, sa te duci in gheena, in focul cel nestins. (Marcu 9:43)

Si de te sminteste piciorul tau, taie-l, ca mai bine iti este tie sa intri fara un picior in viata, decat avand amandoua picioarele sa fii azvarlit in gheena, in focul cel nestins. (Marcu 9:45)

Si de te sminteste ochiul tau, scoate-l, ca mai bine iti este tie cu un singur ochi in imparatia lui Dumnezeu, decat, avand amandoi ochii, sa fii aruncat in gheena focului. (Marcu 9:47)