gelozia

[Anna]

In primul rand va multumesc ca nu ati sarit cu gura pe mine cand am zis ca ma simt reginaMa asteptam la o avalansa de "smeriri". Da, Cristina, ai dreptate, poate tocmai asta e lectia ce trebuie sa o invat acum. Si windorin a zis acelasi lucru. Numai ca e greu, nu sunt perfecta si tare o dau in bara uneori. Ma simt nesigura pentru ca acum ma cunoaste, imi cunoaste si defectele si avem si o "istorie" de neintelegeri si mi-e frica. In asemenea momente, daca apare o persoana noua si mai e si frumoasa, apare cu o aura de calitati pentru ca toata lumea e buna, amabila si cate si mai cate la inceput. Nu pot lupta, eu, realitatea (cu bune si rele) cu o alta fata care e iluzie de fericire. Pentru mine indragostirea e "promisiunea fericirii". Iar acum simt ca nu mai suntem in stadiul de promisiune, ci de lupta, si mi-e frica sa nu fim inselati de alte "promisiuni ale fericirii". O Doamne cate teorii am.
Si tu Andrusca ai dreptate. Dar el deocamdata imi respecta statutul, de aia mi-e frica sa nu-l pierd, pentru ca-l am In legatura cu motivele, e asa cum spui, dar problema e ca ma tot intreaba lumea daca imi da motive si nu stiu ce sa le zic De fapt nu vreau sa zic nimic.
Windorin, nu stiu cum sa fiu femeia aceea minunata, pentru ca nu sunt si nici nu ma pot preface. Sunt un om cu calitati si defecte si ma simt neputincioasa. Dupa cum am zis, nu mai am o imagine minunata, iar orice persoana noua poate parea mai buna ca mine tocmai pentru ca fiecare pare grozav la inceput. Si zi-mi cum sa fie familia deschisa? Mentionez ca inca nu suntem familie ca nu suntem casatoriti.
Archangel, atunci cum explici faptul ca in Biblie Dumnezeu spune ca este un Dumnezeu gelos? De ce a spus asta?

[glykys]

Anna, indraznesc sa te intreb cati ani ai. Eu am 21 de ani, dar daca tu ai depasit aceasta varsta, atunci nu ar avea niciun sens sa iti povestesc experienta mea, care nu este neaparat despre gelozie, ci despre iubire de sine confundata cu iubirea fata de cineva, in care si gelozia a fost un element prezent, insa nu atat de pregnant...
Referitor la ceea ce ai spus tu, ca te consideri o regina, iata ca am gasit si eu un pasaj in care si iubirea este comportata cu o regina, insa este regina virtutilor - "Iar prima dintre toate virtutile, imparateasa si doamna lor este iubirea" (Sf. Simeon Noul Teolog, Imne). Iubirea in sine este imparateasa, indragostitul doar tanjeste sa fie imparat...
Oricum, pentru problema ta cred ca cel mai bine ar fi sa vorbesti cu duhovnicul tau. Consider ca toti cei care ti-au raspuns au vorbit cu dreptate si au vrut sa iti fie de folos, insa este o problema atat de complicata, incat cauzele ei (care pot fi multiple, dupa cum s-a spus, lipsa de incredere in tine sau in partenere, iubirea de sine, egoismul, firea sau toate la un loc) pot fi identificate numai de catre cineva care te cunoaste foarte bine, in speta, duhovnicul. Mult succes in lupta! Numai ca mai intai trebuie sa identifici cu ce anume ai de luptat, adica sa gasesti cauza geloziei! Raspunsul e numai in tine. Roaga-l pe Dumnezeu sa iti arate ce trebuie sa faci.

[Anna]

Am depasit, am 24...
N-am duhovnic

[glykys]

Atunci ar fi bine sa iti cauti un duhovnic bun, care sa te inteleaga si sa te indrume. M-am gandit la ceva: cred ca ai putea vedea daca problema este la tine sau la el, daca gelozia ta este fundamentata. Erai geloasa si cand aveai un alt prieten? Este foarte important sa stii asta. Daca nu erai geloasa si inainte, cand a aparut gelozia, de cand ati inceput o relatie, de cand ati devenit mai apropiati?...

[Anna]

În prealabil postat de glykys

. M-am gandit la ceva: cred ca ai putea vedea daca problema este la tine sau la el, daca gelozia ta este fundamentata.

Nu am nici o indoiala ca problema e la mine, de aceea nu vorbesc despre el nimic. Asta nu inseamna ca partenerul nu poate "pune sare pe rana".

[cristina2012]

În prealabil postat de Anna

nu sunt perfecta si tare o dau in bara uneori.

Sa nu iti inchipui ca te-am banuit de perfectiune. Sper ca nici tu nu ai astfel de banuieli despre mine ca nu ar fi deloc intemeiate.
Ei bine, prietenul tau te cunoaste acum si totusi vrea sa se casatoreasca cu tine... Asta inseamna ca te iubeste... cand iubesti, iubesti si gata, nadajduiesti, speri, acoperi toate.

Eu am o sora foarte frumoasa. Toata lumea spune ca e foarte frumoasa. Asa a fost mereu. De cand era bebelus ii incanta pe toti. Colegii de liceu ma intrebau cand mai vine sora mea pe la mine prin clasa. Am fost mereu in umbra frumusetii ei. Cand l-am cunoscut pe sotul meu chiar eram curioasa cum va reactiona cand o va vedea pe ea. Ei bine, parerea lui a fost alta. Mi-a zis ca da, e frumoasa, dar nu e genul care ii place lui, langa care sa se simta el bine. Pentru el era esential tocmai un defect al meu pe care nu il avea si sora-mea. Lui ii placea enorm faptul ca eu sunt maruntica, subtirica.

În prealabil postat de Anna

Ma simt nesigura pentru ca acum ma cunoaste, imi cunoaste si defectele si avem si o "istorie" de neintelegeri si mi-e frica. In asemenea momente, daca apare o persoana noua si mai e si frumoasa, apare cu o aura de calitati pentru ca toata lumea e buna, amabila si cate si mai cate la inceput. Nu pot lupta, eu, realitatea (cu bune si rele) cu o alta fata care e iluzie de fericire. Pentru mine indragostirea e "promisiunea fericirii". Iar acum simt ca nu mai suntem in stadiul de promisiune, ci de lupta, si mi-e frica sa nu fim inselati de alte "promisiuni ale fericirii". O Doamne cate teorii am.
Windorin, nu stiu cum sa fiu femeia aceea minunata, pentru ca nu sunt si nici nu ma pot preface. Sunt un om cu calitati si defecte si ma simt neputincioasa. Dupa cum am zis, nu mai am o imagine minunata, iar orice persoana noua poate parea mai buna ca mine tocmai pentru ca fiecare pare grozav la inceput. Si zi-mi cum sa fie familia deschisa? Mentionez ca inca nu suntem familie ca nu suntem casatoriti.

Anna, uneori ma intreb daa nu cumva problema e ca tu nu esti sigura daca il iubesti, ca tu l-ai lasa pentru altul mai bun, daca s-ar ivi oferta... De ce sa-i pui omului atatea lucruri in carca.
Mai citeste inca o data povestea cu drobul de sare, poate te mai ajuta. O alta lectura de care ai neaparata nevoie acum este Micul Print de Antoine de Saint-Exupery. Sa iti faci temele!!!! Daca nici Micul Print nu te lamureste... nu mai poti salva relatia asta.

Perioada de prietenie are rostul ei ca sa va cunoasteti... cu bune si rele. Numai asa va puteti da seama daca aveti in comun ceva mai mult decat un fizic atragator. Orice om normal isi doreste sa-si gaseasca acea "jumatate" care sa il poate odihni. Atunci cand gasesti ceea ce iti doresti, nu mai esti interesat sa faci schimbari. Arunci o privire, zici ca aceea e o femeie frumoasa, destepata si cu asta basta... arunci iar privirea si vezi alta Tot acasa iti doresti sa ajungi si tot in bratele nevestii te odihnesti.


Acum eu nu stiu ce vrei tu pana la urma, cred ca nici tu nu sti. E foarte bine ca nu vorbesti cu prietenul tau despre asta. Niciodata sa nu vorbesti cu un barbat atunci cand nu sti ce sa-i ceri ca ies certuri urate.

In final: GASESTE-TI DUHOVNIC URGENT!!!!!

[Anna]

În prealabil postat de cristina2012

Anna, uneori ma intreb daa nu cumva problema e ca tu nu esti sigura daca il iubesti, ca tu l-ai lasa pentru altul mai bun, daca s-ar ivi oferta... De ce sa-i pui omului atatea lucruri in carca.

Nu e cazul. Stiu ca il iubesc. Si nu cred sa existe altul mai bun, in sensul ca fiecare om are calitati si defecte diferite, nu poti sa-i compari ca pe doua produse. Fiecare om e unic si mie mi-e drag el.