Sf. Traditie - trecut si viitor/nou - articol interesant de pe site

[orthodoxia.i.thanatos]

În prealabil postat de windorin

Cuvantul citat este bun, insa l'ai inteles in alt mod.

Se refera la faptul ca orice am face, trebuie sa gasim temeiurile patristice si cuvintele sfintilor, spre oriectare si raportare. Nu putem face ceva ce nu s'a pomenit, ori chiar s'a interzis. Spre exemplu, cand spune ca "noi cladim" se refera la acea lucrare de zidire a omului (care alcatuieste Biserica) ce tine pana la Sfarsitul Lumii, pana la ultimul om ce se va naste. Nu se refera la a introduce noi lucruri in Biserica, ca si cum ea nu ar fi deplina, asa cum au facut catolicii, introducand noi dogme.

Cuvantul este bun. El zice: "Nu fa nimic de capul tau. Cauta urmele Parintilor si calca pe ele ca sa zidesti ceva bun."

windorin, nu tin sa am neaparat dreptate, insa am recitit articolul si nu pot sa-mi schimb opinia. Nu-i numai o scapare in paragraful final, ci este pe de-antregul un eseu in favoarea unei teologii deschise.

La inceput il citeaza pe Gibbon cu privire la calugarii ortodocsi din secolul X: “tineau in mainile lor neinsufletite bogatiile parintilor lor fara sa le mosteneasca duhul care a nascut si a impartasit acea sfanta mostenire. Citeau, laudau, compilau, insa sufletele lor istovite pareau a nu fi in stare de cugetare si faptuire" (???) In primul rind, acest Gibbon nu are ce cauta in bibliografia unui autor ortodox, doar cel mult atunci cind i se critica lucrarile. Ce relevanta poate avea un “istoric” care sustine ca crestinismul a contribuit la caderea Imperiului Roman pentru ca a schimbat virtutile mai pamintesti ale cetatenilor? Tot dupa acela, paginismul a fost de departe mult mai tolerant decit se crede pentru ca numarul de crestini executati de alti crestini apartinind altor factiuni religioase crestine ar fi fost mult mai mare decit cel al martirilor Bisericii. (!!!) Iar in al doilea rind, in ciuda lipsei de relevanta a lui Gibbon in judecarea crestinismului si a ortodoxiei, Coniaris ii da dreptate acolo unde crede ca-i poate sustine ideile si concluzia apare clara: Ortodoxia este moarta pentru ca teologii ei se limiteaza la a “citi, lauda si compila” scrierile Sfintilor Parinti, ceea ce implica pe termen lung si impotenta in “cugetare si faptuire”. Sa aducem multumire lui Dumnezeu ca ne-a dat teologi luminati in veacul XX ca sa ne scoata din starea de impietrire intelectula si adormire spirituala!

In paragraful urmator Coniaris afirma: “In vreme ce trimiterea la Parinti este o metoda de a pastra continuitatea cu credinta Bisericii primare, aceasta practica poate submina si limita vigoarea teologica a teologiei ortodoxe.” In alte cuvinte, raportarea la Adevar “submineaza si limiteaza” instrumentul teologic in cautarea Adevarului. Iata o fraza plina de greutate care contine ori o contradictie logica care nu putea scapa nici unui individ mult mai putin educat decit Coniaris, sau, pur si simplu, o negare in spirit curat protestant a Adevarului (cuprins in invataturile Sfintilor Parinti)!

Un paragraf mai jos, autorul ne rasfata cu un citat din prof. Van Campenhausen (probabil Hans si Von, un teolog protestant) prin care sustine aceeasi idee, ca si mai sus, unde s-a folosit de Gibbon, conform careia Ortodoxia e moarta, dar mai strecoara si alte idei protestante: “…[Biserica] admira atat de mult [invataturile Sfintilor Parinti], incat nu mai reusea sa observe firea schimbatoare a problemelor ce stateau in fata teologiei. Ea pastra mostenirea lor intelectuala, fara a face nimic spre a o reinnoi.” Ca si ortodocsi ar trebui sa stim ca firea “problemelor ce stau in fata teologiei” nu se schimba, ci numai forma problemelor sau contextul in care acestea apar. Iar in ce priveste reinnoirea mostenirii intelectuale a Sfintilor Parinti, sa o lasam pe seama celor fara de Dumnezeu, a ereticilor, care oricum neaga Traditia, si a acelora dintre noi care din mindrie pe masura lui Lucifer se simt chemati sa “innoiasca” lucrarea Sfintului Duh lasata pentru vecie.

In urmatorul paragraf mai spune: “Dar cand capitalul s-a epuizat, cecurile nu mai au valoare. Trebuie sa continuam a adauga la capital”, unde capitalul este bineinteles invatatura Sfintilor Parinti (“mostenirea lor intelectuala”). Ce legatura au asemenea comentarii cu Ortodoxia, numai un protestant o poate spune! Ma indoiesc ca Ortodoxia a invatat vreodata ca Adevarul se epuizeaza sau ca isi pierde relevanta in timp si ca trebuie reconfirmat in permanenta prin studiu teologic.

Paragraful final l-am comentat deja. Dupa cum vezi, articolul lui Coniaris nu este un indemn ca “sa gasim temeiurile patristice si cuvintele sfintilor, spre orientare si raportare” in orice am face, cum afirmi, ci exact contrariul, o pledoarie in favoarea liberarii teologiei din chingile invataturii patristice. Din motive care imi scapa, nici tu, nici Lavrentiu nu vreti sa admiteti ca lupii in blana de oaie sint deja, si in numar mare in turma, desi, sint sigur, distingeti clar urletul lupului de behaitul oii.