Calendarul Bisericesc

[mihailt]

Cu privire la sinodul de la 1903 :astfel s-a hotarat la Sfantul Sinod dar in 1923 s-a hotarat ca e necesara indreptarea calendarului.
Iata ce zice parintele Cleopa referitor la calendarul crestin ortodox si cum difera acesta de cel catolic:
"NVATACELUL: Dar eu am auzit pe cei cu stilul vechi spunand despre calendarul nostru indreptat ca este catolic, ca cel gregorian, indreptat de Papa Grigorie al XIII-lea la anul 1582. Oare asa sa fie?

PREOTUL: Nu este asa, iubite frate. Ca sa mai stii un lucru, afla ca intre calendarul gregorian indreptat, si cel astronomic, diferenta anuala este de 26,02 secunde, ceea ce-l face sa ramana in urma cu o zi si o noapte la 3500 de ani. Iar in calendarul ortodox indreptat diferenta dintre anul solar si cel civil este redusa prin modul de bisectare pana la un minim de 2,02 secunde, ceea ce face ca diferenta de o zi si o noapte sa ajunga de abia dupa 42.772 de ani (amanunte, la V. Gheorghiu, Sfintele Pasti si reforma calendaristica ortodoxa romana, p. 74 si Const. Chiritescu, Pascalia, p. 50)."
http://www.crestinortodox.ro/carte-8...re-calendar-34

[orthodoxia.i.thanatos]

Asa cum am aratat la inceput, calendarul iulian revizuit adoptat de unele biserici ecumeniste se suprapune perfect peste cel gregorian pentru o perioada de exact 876 de ani. Ar urma sa apara o diferenta de o zi abia in anul 2800.

Nu vad de unde a rezultat nevoia imperioasa de a schimba (si impotriva deciziilor a 5 consilii ecumenice si 1 local) calendarul Bisericii in 1923-24!?.. Daca ar fi existat motivatie serioasa, si mai ales teologica, si dragoste fata de Dumnezeu si Biserica lui Cristos, nu era mai intelept si bine placut Domnului sa fi trait toti acesti ani in smerenie si rugaciune ca sa se evite schisma pe care a produs-o Stilul Nou? Sint curios ce or sa aiba de justificat naivii la implinirea vremii: ca n-au auzit de lupi in blana de oaie? ca fixatia pentru astronomie (si precizii care frizeaza ridicolul si hilarul din punct de vedere al istoriei umane: “42.772 de ani”) are intiietate in defavoarea grijei pentru pastrarea traditiei si unitatii Bisericii in mintea lor presupus ortodoxa? Pentru ca in ce-l priveste pe diavol si pe uneltele lui din Biserica nu am nici un fel de nedumerire: distrugerea Bisericii lui Cristos si pregatirea religiei universale prin ecumenism pentru primirea Anticristului.

Relativ la interviul cu pr. Cleopa, ti-am mai raspuns odata aici.

[mihailt]

Deocamdata Pastele se serbeaza dupa echinocthiul neindreptat in majoritatea Bisericilor Ortodoxe Canonice.
(majoritatea pentru ca BO a Finlandei serbeaza Pastele dupa echinochtiul calculat dupa calendarul indreptat).
Cand toate Bisericile Ortodoxe Canonice vor adopta indreptarea calendarului se va serba dupa echinocthiul indreptat.
Prin indreptarea calendarului nu se incalca nimic stabilit la Sfintele Sinoade Ecumenice cele sapte.
Nu s-a stabilit la vreun Sfant Sinod Ecumenic de calendarul cel iulian ca e sfant si ca e notiune de dogma.
Parintele Cleopa este un Sfant si foarte probabil in curand se vor dezgropa Sfintele sale moaste.
http://www.antiochian.org/date-of-pascha.html
Daca Pastele s-ar serba pe calendarul indreptat nu ar mai pica deodata cu cel calculat pe calendarul neindreptat.

[mihailt]

Nu stilul nou a produs schisma ci inselarea diavolilor.

[orthodoxia.i.thanatos]

Meletios Metaxakis, mason cunoscut si sub numele de patriarh ecumenic Meletius al IV-lea, in enciclica din 3 februarie 1923 scrie urmatoarele:

“Catre cinstitele si binecuvintatele biserici a Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului, Serbiei, Ciprului, Greciei si Romaniei

… Problema calendarului s-a pus de multa vreme, insa a devenit de importanta deosebita in zilele noastre cind necesitatea folosirii unui calendar comun, universal, familiar si in Europa si in America devine tot mai evidenta. Guvernele ortodoxe, unul dupa altul au acceptat calendarul european. Dificultatea folosirii a doua calendare in viata sociala se vede de la sine.[*] De aceea a aparut dorinta de ambele parti de a introduce un singur calendar comun mediilor social si religios. Se impune nevoia nu numai ca fiecare crestin ortodox sa aiba o activitate armonioasa ca cetatean si crestin, ci si ca noi sa promovam unitatea crestina universala. Sintem cu totii chemati sa infaptuim aceasta in numele Domnului prin sarbatorirea impreuna a Nasterii si Invierii Sale.”
(Aceeasi motivatie a oferit-o si in discursul inaugural al “congresului” “pan-ortodox” din acelasi an.)

In epistola sa, Metaxakis, cere “reprezentantilor Sfintelor Biserici Ortodoxe sa convina asupra formarii unei comisii alcatuite din unul sau doi reprezentanti ai fiecarei Biserici, care sa se intruneasca la Constantinopol imediat dupa sarbatorirea Pastelui cu scopul de a pregati un studiu detaliat asupra problemei calendarului si, posibil, a altor chestiuni pan-ortodoxe urgente si sa gaseasca metodele pentru solutionarea canonica a acestora.”

Comisia pan-ortodoxa isi incepe lucrarile la 10 mai 1923. 8 zile mai tirziu, in a treia sesiune a lucrarilor numele de comisie este schimbat in acela de congres.



[*] Practic, nu exista nici un fel de dificultate. Sarbatorile fixe sint tinute la 6 ianuarie, 18 august, 28 august, 27 septembrie, etc., dupa calendarul secula.r

[orthodoxia.i.thanatos]

1. Patriarh Meletius IV, presedinte
2. Mitropolit Kallikos de Kizik
3. Profesor V. Antoniadis, Institutul Teologic Halki

(Patriarhia Ecumenica)

4. Mitropolit Vasile de Niceea

(Biserica Ciprului)

5. Mitropolit Gabriel al Muntenegrului
6. Profesor Milutin Milankovitch, Universitatea din Belgrad (matematica – mecanica)

(Biserica Sirba)

7. Mitropolit Iacob de Drach

(Biserica Greciei)

8. Arhimandrit Iuliu Scriban

(Biserica Romaniei)

(Arhiepiscopul Alexandru (Nomolovsky) de America de Nord si Insulele Aleutine avea la aceea vreme un statut canonic incert si nu reprezenta pe nimeni.

Arhiepiscopul Atanasie (Gribanovsky) de Chisinau si Hotin, membru al Sinodului Bisericii Ruse din Afara Rusiei se afla intimplator la Constatinopol in aceea vreme. La prima sesiune a specificat ca “nu are instructiuni complete de la ierarhii rusi din Karlovic”; de altfel s-a retras de la lucrari la foarte scurt timp.

Episcopul Gore de Oxford si pastorul Bexton – oaspeti din partea bisericii anglicane la sesiunea a V-a)



Merita observat ca mai bine de jumatate din Bisericile locale nu au avut nici un fel de reprezentare si ca autoritatea unora dintre participanti este cit se poate de discutabila. S. Troitsky, un faimos teolog si specialist in canoane care a analizat aspectul ecleziastic legal al reprezentarii in ceea ce s-a pretins a fi acea comisie a concluzionat ca membrii comisiei nu aveau nici un drept sa exprime opiniile bisericilor pe care le reprezentau atita timp cit bisericile locale inca nu isi formulasera deciziile asupra chestiunilor care au facut obiectul lucrarilor pretinsului “congres”. In circumstantele date delegatii puteau cel mult sa-si exprime parerile personale sau opiniile sinoadelor locale pe care le reprezentau si in nici un caz nu aveau dreptul sa decida chestiuni bisericesti de interes general, canonice sau chiar dogmatice. Profesorul Troitsky defineste acest “congres” pan-ortodox din punct de vedere eclesiologic ca “o sedinta privata a unor persoane pe a caror agenda s-a aflat examinarea unor chestiuni care preocupau Biserica Ortodoxa la acea vreme si in legatura cu care si-au exprimat opiniile”.

In nota sa din 14 noiembrie 1929 catre Sinodul Arhiepiscopal al B.O. (ecumenista) a Greciei, Mitropolitul Irineu de Kassandria (apartinind sinodului) scrie urmatoarele: “Ce drept are parvenitul ala de a chema un congres pan-ortodox fara sa se consulte cu mitropolitii Tronului Ecumenic? Care lege sau canon ii da dreptul unei biserici locale sa schimbe deciziile Patriarhilor Estului cu privire la chestiunea calendarului si a pascaliei asa cum au fost ele exprimate de ilustrii patriarhi Ioachim III al Constantinopolului, Meletie Pigas al Alexandriei, Ioachim al Antiohiei si Sofroniu al Ierusalimului? Cind s-a mai pomenit ca in materie de drept civil o instanta inferioara sa intoarca decizia unei curti superioare?

[orthodoxia.i.thanatos]

Metaxakis a pus urmatoarele “chestiuni eclesiastice si canonice” pe agenda lucrarilor:

1. Mutarea zilelor de sarbatoare a sfintilor importanti la cea mai apropiata duminica in scopul micsorarii numarului de sarbatori

2. Impedimentele la casatorie

3. Casatoria clerului:

a. Episcopatul si casatoria

b. Casatoria de-a doua oara pentru preotii si deaconii vaduvi

c. Daca este absolut necesara casatoria inaintea hirotoniei

4. Serviciile religioase

5. Posturile

6. Necesitatea convocarii anuale a unui consiliu pan-ortodox

In completare la cele 6 puncte s-au mai discutat: chestiunea calendarului, virsta canonica pentru hirotonire, taierea barbii si a parului la cler si imbracamintea clericala.

O alta problema discutata a fost posibilitatea unirii bisericilor ortodoxe si anglicane. La cea de-a cincea sesiune a lucrarilor, Gore, episcop anglican a facut urmatoarea afirmatie: “Pentru noi cei care traim in Vest ar fi o sursa de mare satisfactie spirituala sa avem posibilitatea sa sarbatorim impreuna marile sarbatori crestine: Craciunul, Pastele si Cincizecimea.” In acceasi sesiune si, evident, inainte de a formula concluziile “congresului”, Metaxakis il roaga pe Gore sa-l informeze pe Arhiepiscopul de Canterbury ca “sintem foarte dispusi sa acceptam noul calendar asupra caruia voi cei din Vest v-ati decis deja.”