un sot...intretinut

[philalex]

ce sa zic...e un caz minor intr-o societate feminina materialista.....poate, ca e complexat de diferenta dintre voi....profesiune...etc...infine e un caz izolat cum am mai spus-o, roaga-te sa va fie bine....Dumnezeu va va ajuta! Oricum e mai bine sa fii mai singur intr-o astefel de societate mediocra in care ne invartim....e cam trist, dar realist...in fine, mergeti la preot...va ajuta totul, rugaciune, sentimente...

Am citit Anna, tot topicul. Nu vreau sa supar pe nimeni cu parerea mea dar eu m-am lovit putin de psihologi, e prea mult ca sa intru in detalii. E o parere neutra, de care poate tine cont sau nu, un avertisment ca sa stie ca aici e un teren minat. Nu e un lucru de joaca sa te duci cu mintea intreaga si sa pleci mai rau decat ai ajuns acolo. Putina prudenta si discernamant e tot ce sugerez...

[heaven]

În prealabil postat de ionela77

La psiholog.... ?!! Eu stiu ce sa zic.... sa nu cazi din lac in put. Iti doresc sa gasesti un psiholog care sa poata lua problema in tot ansamblul ei, numai ca s-ar putea sa gasesti un "profesionist" rece si rational care ii va incadra "problema" intr-o categorie standard care se "trateaza" cu anxiolitice si antidepresive. Da un search pe google si scrie "atac de panica" sau "depresie", o sa te ingrozesti ce vei citi, cate experimente fac doctorii pe bietii pacienti, la unii nimeresc medicatia la altii ba, e o chestie de nimereala... Si iti garantez ca nu vei pleca de acolo fara medicatie alopata care este mai mult nociva decat buna. Cunosc si oameni care au recunoscut ca tratamentul le-a fost benefic dar acestia sunt relativ putini in comparatie cu cei care s-au adancit in starile lor negative, sau care sanatosi fiind au inceput sa aiba diverse probleme in urma tratamentului. Tu singura ai spus ca l-ai "impins" spre locuri de munca nepotrivite, care nu erau pe "croiala" lui. Faptul ca nu are incredere in el iar nu-l vad ca pe o "problema" (ai spus tu la un moment dat lucrul asta). Ba chiar as putea spune ca increderea in sine este un efect al mandriei, al orgoliului. Increderea trebuie sa fie deplina in Dumnezeu si atat, noi nu putem sti ce ne rezerva ceasul care vine. Asadar aveti grija cu "psihologul" si mai mare grija la tratamentul prescris. Dupa parerea mea duhovnicul e mai psiholog decat psihologul cu conditia sa-l nimeresti.

Duhovnicul se ocupa de suflet,iar psihologul de partea rationala.
Nu stiu ce persoane cunosti tu si la cine au mers,dar eu cunosc destui psihologi si persoane care au urmat terapie,fara nici un fel de medicamentatie (nici nu se pune problema in acest caz!) si aceasta terapie a dat roade in toate cazurile pe care le cunosc.
Psihologul te ajuta practic sa constientizezi o problema si te ajuta sa te ajuti pe tine.
PS:Cu ce sunt de acord este faptul de a merge pe recomandari,nu la intamplare pentru a alege un bun psiholog.

[melb26]

Cam toate casniciile sunt incercate intr-un fel sau altul, insa cu rabdare si mai ales prin faptul ca va iubiti, cu siguranta ca veti gasi intelepciunea necesara pt. a va depasi problemele .
Domane ajuta!

[zaharia_2009]

Este si va fi mereu !

[zaharia_2009]

Poate ar fi potrivit sa revezi definitia si etimologia cuvintului ,,psihologie" .Cu si despre ratiune se ocupa altcineva !

Sa ma ierti dumneata frate,dar este doar o propunere !

[heaven]

Stiu,ce vrei sa spui,ca acest cuvant are la origine cuvantul "suflet",insa cred ca si dumneata ai inteles la fel de bine ce am scris mai sus,ca sa nu ne mai incurcam atat in vorbe.

[heaven]

Stiu,ce vrei sa spui,ca acest cuvant are la origine cuvantul "suflet",insa cred ca si dumneata ai inteles la fel de bine ce am scris mai sus,ca sa nu ne mai incurcam atat in vorbe.
O minte bolnava va imbolnavi la randu-i sufletul,iar apoi trupul,de aceea este bine sa dam Cezarului ceea ce este al Cezarului:sa mergem la medic pentru trup,la duhovnic pentru suflet si la psiholog pentru a vindeca psihicul (daca asa suna mai bine :) ).

[zaharia_2009]

În prealabil postat de heaven

Stiu,ce vrei sa spui,ca acest cuvant are la origine cuvantul "suflet",insa cred ca si dumneata ai inteles la fel de bine ce am scris mai sus,ca sa nu ne mai incurcam atat in vorbe.
O minte bolnava va imbolnavi la randu-i sufletul,iar apoi trupul,de aceea este bine sa dam Cezarului ceea ce este al Cezarului:sa mergem la medic pentru trup,la duhovnic pentru suflet si la psiholog pentru a vindeca psihicul (daca asa suna mai bine :) ).

Sa ma ierti frate ,dar ai facut o varza din termeni:
-medicina se ocupa cu trupul; tot ea se ocupa si cu psihicul prin specialitatea ei numita PSIHIATRIE,
- de suflet se ocupa ,din totdeauna duhovnicia;psihologia este doar uzurpatoare de loc.
Despre redefinerea termenilor ne ocupam noi ori si care doar daca vrem sa facem vreo stiinta a noastra,pt. ca altfel termenii sunt definiti o data pt. totdeauna.Noi, contributii la ce sa mai aducem?
Nu extind discutia la deduceri ulterioare,eu m-am referit strict la cum se definesc termenii !

[Anna]

Atat psihiatria cat si psihologia se ocupa de psihic, doar ca in feluri diferite. N-ai sa vezi un schizofren mergand la psiholog, si nici un om in toate facultatile mintale cu probleme de relationare mergand la psihiatru.