Plictiseala

[costel]

Ne scapa farmecul vietii, frumusetea ei, de aceea ne plictism. Am vazut de curand un reportaj pe tvr cu o persoana ramasa singura intr-un sat. Nu avea nici macar lumina. Insa, se bucura cu adevarat de viata, nu era plictisit desi repeta zilnic anumite activitati.

[cristinamaria]

@IonutS: Traditie are dreptate, dar mergi putin mai departe. Plictiseala este o "delasare" a mintii si a spiritului, ca si lenea. Omul este indulgent cu sine insusi. Ea insa nu arata ca nu ai ce face, cum au interpretat multi autori de pe topic, ci ca nu ai interes pentru toate cate le-ai putea face. sunt sigura ca nu duci lipsa de idei pentru a-tiocupa timpul, in cazul in care ai timp, ci de energia, de motivatia de a le pune in practica. Eu vad in plictiseala o slabire a constiintei. Este pacat (vezi in Pateric - Sf. Antonie ce Mare vorbeste despre ea) si poate fi biruita printr-un efort de vointa, ca si lenea, printr-o mobilizare interioara. Eu nu te sfatuiesc, ca alti autori de pe topic, sa iti gasesti repede ceva de facut, ci din contra, izoleaza-te cu gandurile tale si cerceteaza-te interior, spre a vedea de unde-ti vine aceasta slabiciune si sa o birui. Numai cu mintea si vointa ta o poti birui (in Pateric se mai recomanda si sa muncesti necontenit cu mainile, astfel incat mintea ta sa nu poata aluneca pe pante periculoase, cum e si plictiseala).

Am vazut un film, Naufragiatul, in care un om (jucat de Tom Hanks) naufragiaza singur pe o insula. Tu ce ai face in situatia asta, te-ai plictisi?

[IonutS]

În prealabil postat de cristinamaria

Am vazut un film, Naufragiatul, in care un om (jucat de Tom Hanks) naufragiaza singur pe o insula. Tu ce ai face in situatia asta, te-ai plictisi?

Normal ca nu.. as cauta hrana si adapost.

[IonutS]

Multumesc tuturor pentru raspunsuri.
Oricum nu mai is plictisit :)

[cristinamaria]

Gasitul hranei si adapostului nu-ti va lua chiar atat de mult timp, oricum iti va ramane mult timp neocupat. In film, eroul incearca la un moment dat sa se sinucida, fara sa reuseasca, din disperarea singuratatii. Este foarte greu pentru un om sa ramana singur cu propriile lui ganduri pentru mult timp. De aici si plictiseala, lipsa preocuparii. Practic in singuratate nu-ti ramane altceva de facut decat sa vorbesti cu Dumnezeu.

[windorin]

Cand ne cuprinde duhul rau al plictiselii, si nu putem alerga la rugaciune, sa alergam la un om, oarecare (ruda, vecin, prieten) si sa iesim din casa.

[COLOR=darkred]Plictiseala este alungata de Dumnezeu, de om de langa noi si de natura ![/COLOR]

[Marius22]

În prealabil postat de windorin

Cand ne cuprinde duhul rau al plictiselii, si nu putem alerga la rugaciune, sa alergam la un om, oarecare (ruda, vecin, prieten) si sa iesim din casa.

[COLOR=darkred]Plictiseala este alungata de Dumnezeu, de om de langa noi si de natura ![/COLOR]

Plictiseala este lipsa de sens si slabire a relatiei. Atat timp cat pierd sensul relatiei cu Dumnezeu, cu cel de langa mine sau cu natura, nu pot scapa de plictiseala.

Ea nu este conditionata intotdeauna de singuratate caci ma pot plictisi in prezenta lui Dumnezeu, a semenului sau in mijlocul naturii. Aceasta este latura sa cea mai urata: plictisit fiind, ajung sa "marginesc" pana si pe cele nemarginite.