Despre Sabat

[Litanu]

În prealabil postat de georgeval

Iisus a contestat, uneori, nu sabatul in sine, ci exageratele traditii omenesti care au parazitat legea divina, transformand acea zi intr-una mai curand de povara, decat de relaxare. Daca Hristos pare ca a incalcat uneori sabatul, a facut-o exclusiv in scop umanitar, din mare mila fata de om si nicidecum ca sa Se puna mereu de-a curmezisul unor randuieli profund inradacinate. Cand Domnul afirma ca „sabatul a fost facut pentru om, iar nu omul pentru sabat“, arata clar ca instituirea acestei zile de odihna avea la baza doar iubirea fata de om, in special fata de cei care efectuau munci istovitoare sub stapanirea altora.

Asadar, remarcile Domnului, uneori ironice, nu erau indreptate impotriva institutiei sabatice in sine ori a altor invataturi transmise prin Biblie, care in definitiv era tot cuvantul Sau, ci a contestat cu vehementa reducerea semnificatiei si eficientei umanitare a unei porunci divine la niste formalisme goale si lipsite de sens. Legea divina privitoare la sabat s-a dat exclusiv de dragul omului, ne spune Iisus, fiindca trebuia ajutat si protejat.
Sabatul ca odihna alui Dumnezeu in creatie a pregatit Duminica- odihna creatiei in Dumnezeu.

[COLOR=black]Nu este limpede ce vreti sa spuneti. Pe de-o parte sustineti ca Domnul Iisus Hristos nu a contestat sabatul zilei a saptea ci exageratele traditii omenesti care faceau ca aceasta zi sa nu mai fie o binecuvantare. Este in conformitate cu Sfanta Scriptura aceasta afirmatie. Domnul Iisus Hristos a dezlegat sabatul zilei a saptea nu l-a desfiintat.[/COLOR]
[COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]Veniti, apoi, cu o afirmatie care nu are nici o legatura cu Sfanta Scriptura: faptul ca ziua intaia a saptamanii (duminica) este odihna creatie in Dumnezeu.[/COLOR]
[COLOR=black][/COLOR]
[COLOR=black]Daca Domnul Iisus Hristos (Domn al sambetei –Marcu 2:28) nu a contestat sabatul(odihna) zilei a saptea, cum a ajuns ziua intaia a saptamanii (duminica) zi de odihna?[/COLOR]

[georgeval]

În prealabil postat de Litanu

[COLOR=black]Nu este limpede ce vreti sa spuneti. Pe de-o parte sustineti ca Domnul Iisus Hristos nu a contestat sabatul zilei a saptea ci exageratele traditii omenesti care faceau ca aceasta zi sa nu mai fie o binecuvantare. Este in conformitate cu Sfanta Scriptura aceasta afirmatie. Domnul Iisus Hristos a dezlegat sabatul zilei a saptea nu l-a desfiintat.[/COLOR]

[COLOR=black]Veniti, apoi, cu o afirmatie care nu are nici o legatura cu Sfanta Scriptura: faptul ca ziua intaia a saptamanii (duminica) este odihna creatie in Dumnezeu.[/COLOR]

[COLOR=black]Daca Domnul Iisus Hristos (Domn al sambetei –Marcu 2:28) nu a contestat sabatul(odihna) zilei a saptea, cum a ajuns ziua intaia a saptamanii (duminica) zi de odihna?[/COLOR]

Am urmarit postarile tale cu siguranta nu voi reusi sa ajung la un consens, dar incerc. In primul rand intrebarea mea fireasca este: Cum cinsteste cultul tau- cu siguranta esti adventist- Invierea Domnului?
De ce a les Hristos dupa Inviere, ca anumite evenimente sa se petreaca duminica- aratarea lui Toma, Pogorarea Sfantului Duh?
In continuare am sa-ti raspund prin afirmatiile Sfantului Maxim MArturisitorul, pe care probabil nu-l cunosti.

[georgeval]

Cu rabdare sa citesti acest text, daca nu vei avea idei preconcepute vei intelege sinteza mea. Duminica -odihna noastra in Dumnezeu- care desavarseste creatia.
In aceasta oprire a activitatii noastre create si primire a activitatii necreate divine, noi suntem insotiti nu numai de Logosul providential, care dupa ce a creat lumea si a dezvoltat-o pana la limita puterilor ei, acum se odihneste ca sa revina la exclusiva activitate necreata, ci si de Logosul intrupat, care moare cu noi, ramanand asa in ziua Sambetei, si invie cu noi in Duminica fara de sfarsit. Propriu zis, daca Logosul nu s-ar fi intrupat sa moara si sa invie impreuna cu noi ca om, n-am fi putut ajunge nici la Sabatul creatiunii si la ziua a opt-a a indumnezeirii, fiind opriti de pacat. Iar Dumnezeu n-ar fi putut avea satisfactia de-a trece la aceasta odihna, dupa incheierea in mod fericit a lucrarii Sale in legatura cu creatiunea. Logosul isi desavarseste opera in legatura cu Hristos. Prin Hristos ne implinim destinul nostru, ne indumnezeim.
Mistica Sfantului Maxim este o mistica hristologica, fara sa inceteze de a fi un sistem atotcuprinzator, in care lumea intra si se valorifica pentru veci in toata amploarea ei.

[Litanu]

În prealabil postat de georgeval

Cu rabdare sa citesti acest text, daca nu vei avea idei preconcepute vei intelege sinteza mea. Duminica -odihna noastra in Dumnezeu- care desavarseste creatia.
In aceasta oprire a activitatii noastre create si primire a activitatii necreate divine, noi suntem insotiti nu numai de Logosul providential, care dupa ce a creat lumea si a dezvoltat-o pana la limita puterilor ei, acum se odihneste ca sa revina la exclusiva activitate necreata, ci si de Logosul intrupat, care moare cu noi, ramanand asa in ziua Sambetei, si invie cu noi in Duminica fara de sfarsit. Propriu zis, daca Logosul nu s-ar fi intrupat sa moara si sa invie impreuna cu noi ca om, n-am fi putut ajunge nici la Sabatul creatiunii si la ziua a opt-a a indumnezeirii, fiind opriti de pacat. Iar Dumnezeu n-ar fi putut avea satisfactia de-a trece la aceasta odihna, dupa incheierea in mod fericit a lucrarii Sale in legatura cu creatiunea. Logosul isi desavarseste opera in legatura cu Hristos. Prin Hristos ne implinim destinul nostru, ne indumnezeim.
Mistica Sfantului Maxim este o mistica hristologica, fara sa inceteze de a fi un sistem atotcuprinzator, in care lumea intra si se valorifica pentru veci in toata amploarea ei.

Nu cred ca exista vreo legatura intre odihna de ziua a saptea si planul de mantuire a lui Dumnezeu. Ziua a saptea a fost binecuvantata si sfintita de Dumnezeu de la creatie (Facerea 2:3), cand "toate erau foarte bune" si pacatul nu intrase in lume (nu era nevoie de moartea si invierea Fiului lui Dumnezeu). Este o sarbatoare a creatiei impreuna cu Creatorul (cum se vede si din Porunca a patra).

In plus, eu nu cunosc nici o alta zi a saptamanii care sa fi fost sfintita si binecuvantata de Dumnezeu, in afara de ziua sambetei (ziua a saptea).

[georgeval]

În prealabil postat de Litanu

Nu cred ca exista vreo legatura intre odihna de ziua a saptea si planul de mantuire a lui Dumnezeu. Ziua a saptea a fost binecuvantata si sfintita de Dumnezeu de la creatie (Facerea 2:3), cand "toate erau foarte bune" si pacatul nu intrase in lume (nu era nevoie de moartea si invierea Fiului lui Dumnezeu). Este o sarbatoare a creatiei impreuna cu Creatorul (cum se vede si din Porunca a patra).

In plus, eu nu cunosc nici o alta zi a saptamanii care sa fi fost sfintita si binecuvantata de Dumnezeu, in afara de ziua sambetei (ziua a saptea).

Deci vom ramane la acelasi mod de a dialoga, concurs de versete?? Nu-mi place modul acesta. Ma intereseaza aceste interpretari ale Sfintilor care au vazut ceva fin in textele Sfintei Scripturi.

[Litanu]

În prealabil postat de georgeval

Deci vom ramane la acelasi mod de a dialoga, concurs de versete?? Nu-mi place modul acesta. Ma intereseaza aceste interpretari ale Sfintilor care au vazut ceva fin in textele Sfintei Scripturi.

As fi de acord cu dvs. daca ati crede in totalitate in interpretarile Sfintilor. Dar, de vreme ce unele invataturi ale Sfintilor Parinti le considerati gresite, ar fi mai corect sa ramanem la Sfanta Scriptura si credinta Sfintilor Apostoli.

[Lavrentiu]

În prealabil postat de georgeval

Deci vom ramane la acelasi mod de a dialoga, concurs de versete?? Nu-mi place modul acesta. Ma intereseaza aceste interpretari ale Sfintilor care au vazut ceva fin in textele Sfintei Scripturi.

Sfantul Maxim, in "Raspunsuri catre Talasie", un pasaj hotarator, zic eu, si pentru Adam, cadere, Hristos, dar si pentru dilema zilei de Duminica:

"Fiindca pentru Hristos sau pentru taina lui Hristos au privit toate veacurile si cele aflatoare inauntrul veacurilor inceputul existenţei si sfarsitul in Hristos. Caci inca dinainte de veacuri a fost cugetata si randuita unirea hotarului (definitului) si a nehotarniciei (indefinitului), a masurii si a lipsei de masura, a marginii si a nemarginirii, a Creatorului si a creaturii, a stabilitaţii si a miscarii" (Raspunsuri catre Talasie, 60).

Ce ne arata asta? Ne arata ca de fapt primul om este Hristos, arhetipul lui Adam si pentru El, pentru intruparea Lui, exista toate veacurile.
Deci daca Duminica este ziua nasterii (a Invierii) omului celui nou, celui transfigurat, oare vom serba sambata?

Din momentul Invierii, nu mai sarbatorim odihna lui Dumnezeu, ci lucrarea Lui de Inviere (re-creere) a omului, in Hristos.

Hristos a Inviat!

[Litanu]

În prealabil postat de Lavrentiu

Din momentul Invierii, nu mai sarbatorim odihna lui Dumnezeu, ci lucrarea Lui de Inviere (re-creere) a omului, in Hristos.

Hristos a Inviat!

De ce nu ne-a spus asta chiar Cel Inviat? A mai stat 40 de zile printre noi dar nu a spus nimic despre schimbarea zilei de odihna.

[vsovi]

Citat:
În prealabil postat de georgeval
Cu rabdare sa citesti acest text, daca nu vei avea idei preconcepute vei intelege sinteza mea. Duminica -odihna noastra in Dumnezeu- care desavarseste creatia.
In aceasta oprire a activitatii noastre create si primire a activitatii necreate divine, noi suntem insotiti nu numai de Logosul providential, care dupa ce a creat lumea si a dezvoltat-o pana la limita puterilor ei, acum se odihneste ca sa revina la exclusiva activitate necreata, ci si de Logosul intrupat, care moare cu noi, ramanand asa in ziua Sambetei, si invie cu noi in Duminica fara de sfarsit. Propriu zis, daca Logosul nu s-ar fi intrupat sa moara si sa invie impreuna cu noi ca om, n-am fi putut ajunge nici la Sabatul creatiunii si la ziua a opt-a a indumnezeirii, fiind opriti de pacat. Iar Dumnezeu n-ar fi putut avea satisfactia de-a trece la aceasta odihna, dupa incheierea in mod fericit a lucrarii Sale in legatura cu creatiunea. Logosul isi desavarseste opera in legatura cu Hristos. Prin Hristos ne implinim destinul nostru, ne indumnezeim.
Mistica Sfantului Maxim este o mistica hristologica, fara sa inceteze de a fi un sistem atotcuprinzator, in care lumea intra si se valorifica pentru veci in toata amploarea ei.

În prealabil postat de Litanu

Nu cred ca exista vreo legatura intre odihna de ziua a saptea si planul de mantuire a lui Dumnezeu. Ziua a saptea a fost binecuvantata si sfintita de Dumnezeu de la creatie (Facerea 2:3), cand "toate erau foarte bune" si pacatul nu intrase in lume (nu era nevoie de moartea si invierea Fiului lui Dumnezeu). Este o sarbatoare a creatiei impreuna cu Creatorul (cum se vede si din Porunca a patra).

In plus, eu nu cunosc nici o alta zi a saptamanii care sa fi fost sfintita si binecuvantata de Dumnezeu, in afara de ziua sambetei (ziua a saptea).

deci dumneata sustzii porunca a patra legata de creatzie shi ziua a 7-a... shi spunetzi ca tzinand-o pe aia ca sarbatoare shi repaos nu mai are sens sa tzinetzi Duminica fiindca e zi pagana a soarelui... asha ceva pricep ca sustzinetzi voi...

poi daca sustzinetzi asta nu inseamna?:
ca va consideratzi deja gata mantuitzi? ca deshi shtitzi despre Creatzie va facetzi ca uitati caderea in pacat shi neascultare shi deshi atzi ieshit din gLume, din Egipt shi sodoma shi gomora ca jidovii, totushi atzi refuzat mantuirea shi deasavarshirea shi urmarea crucii pe care o avetzi de dus in ideea ca deja suntetzi mantuitzi shi e suficient ca sa statzi sambata ferindu-va ca sa va ajutatzi aproapele shi sa urmatzi mantuirea, dar cu toate astea odihna voastra este mai degraba un reprosh nesfarshit shi o sfada la adresa celor ce se mantuie... deci despre ce odihna vorbitzi voi? deci ce tzinetzi? atzi dus boul la apa? atzi odihnit strainul? atzi luat povara shi sarcina din mana robului? atzi lasat copiii shi nevasta ca sa nu va slujesca in ziua sambetei? nu mai pacatuitzi shi nu va sfaditzi cu nimeni rabdandu-va ocara intorcand obrazul celalalt shi nepoftind la oitzele shi mielusheii altora? deci despre ce vorbim? nu cumva e vorba ca lasand carnea de porc atzi luat ca sa halitzi toat carnea din fratele vostru pe care o servitzi asezonata cu sange? nu pentru ai nu mancatzi porc pentru ca sa putetzi manca toate faradelegile shi neascultarile? la ortodocshi toata carnea e oprita nu numai porcul, toata carnea jertfita idolilor... dar liber este a manca orishice de pe fatza pamantului caci spre mancare au fost date toate omului prin Noe... dar carnea, oricare ar fi, te poate ucide fara-ndoiala, iar cu oase de peshte in gat nu e prea placut sa ajungi pe mana vre-unui macelar, caci este scris sa mancam toate ce sunt macelarite in macel fara sa facem deosebire caci a Lui Dumnezeu este Cerul shi Pamantul... sau n-ai vazut duneata cum au fost scoshi evreii din Egipt? cum a osebit Dumnezeu pamantul shi cum a osebit Dumnezeu vitele shi toate animalele? caci in tzinutul Goshen shi in casele fiilor Casei lui Israel era lumina iar in rest pacla shi bezna...

-deci domnule creshtin din partidul adventist, cand a iesit Noe din Corabie? Cum este scris a se tzine pashtele evreiesc acela pe fuga shi cu azimi? shi ce este aia prima zi din saptamana? shi in ce zi este data Apocalipsa...

-iar Soarele shi Luna Cine le-a pus pe cer? poi daca sustzinetzi creatzia shi ziua a 7-a, oare cum se poate ca sa hulitzi luminatorul cel mare shi cel mic spunand ca nu va inchinatzi la soare? dar soarele nu este slujitorul lui Dumnezeu? caci inainte de a fi Soarele cine a slujit ca sa fie lumina shi cum de era lumina inainte de soare? iar daca l-a pus Dumnezeu pe soare ca slujitor al Sau, brusc a devenit el pagan de nu va mai inchinatzi Soarelui? poi liber este sa te inchini soarelui daca prin el Il vezi pe Dumnezeu, te inchini Celui ce l-a pus acolo shi multzumeshti celui ce-L slujeshte de 7500 de ani incoace farancetare... dar voi il hulitzi? poi e vai de voi... caci hulitzi slujitorii Domnului... dar voi hulitzi shi pe cei trimishi de El shi pe preotzii Lui shi Biserica zidita de Dumnezeu deci ce sa ma mai mir... ma mir cum nu va miratzi voi de voi inshiva... de aia ma mir.

iar Sabatul se tzine precum in Cer asha shi pe Pamant, pe pamantul sfant, de sambata seara de la apusul soarelui shi pana luni dimineatza la rasaritul soarelui, shi asha se tzine Sabatul cel veshnic care contzine in el cele 3 mari Sabate: care a fost, este shi care va fi... Amin.

[vsovi]

ca asha am priceput de la CLD shi de la sfintzi shi de la imbisericitzii Lui... cum am scris mai sus, deci eu n-am nici un merit decat acela ca te-am intrebat mustrandu-te poate prea dur... deci ma iarta daca am facut sange shi carne shi oase frante shi oale sparte ca nu prea shtiu ce fac, atunci cand ma ia flama... ma flambez shi pe unii poate cai ii spulber... shi nu sunt ei vinovatzi ca sunt din alte partide.... sau pe vremea lui Hristos, nu erau atatea partide de farisei? ori sadiciei? chei, pardon... deci ma iarta ca iarashi m-am flatat ca defapt nimic nu plinesc ci doar ma ridic sa ma sfadesc... ca shtiu ca nu e cu cine... dar din mandrie ma adancesc in nimfomanie... shi mai inghit cate un adventist, magulindu-ma ca cine shtie ce clar a priceput... poi poate pricepe oare cel ce vrea sa intzeleaga mereu viceversa? deci mi-am pierdut vremea... deci am facut multe prostii deodata asha ca nadajduiesc sa nu fiu osandit ci doar evitat luandu-ma ceilaltzi drept prost... neintzelept,... un fel de leushian... dar totushi cate o frunza mai pun shi eu in ciorbitza de miel... de Pashte mancata nu pe fuga shi cu paine dospita.