Pacatul sinuciderii are iertare?

Cum, mai exact, poate dobandi mantuirea un sinucigas?

[Fani71]

În prealabil postat de scrabble

Cum, mai exact, poate dobandi mantuirea un sinucigas?

Pai eu nu stiu, Dumnezeu stie asta..
Pot spune cum mi se pare mie:
Ca noi nu putem sa spunem despre nimeni sigur daca este mantuit sau nu, sufletul lui e o taina pe care numai Dumnezeu o vede. El stie de ce s-a sinucis cineva si El il judeca.
Si mai sunt si oameni care se sinucid pentru ca sunt bolnavi mintali (asta nu stiau parintii cand au scris ca este pacat fara iertare). Sau unii ca sa nu-si tradeze prietenii sub tortura (asta nici nu se considera de fapt pacat, din cate am inteles). Sau exista fete martire care s-au sinucis ca sa nu fie violate (si sunt considerate martire). Nu cred ca se poate spune asa pausal ca sinuciderea este pacat de neiertat.
Am spus inainte si ca um om care se sinucide poate sa se pocaiasca in ultimele secunde inainte sa moara.
Am mai spus si ca rugaciunea poate ajuta si cazurile cele mai disperate, pentru ca noi nu ne mantuim singuri, Biserica este un trup si ne tragem unul pe altul.
Sunt sfinti care s-au rugat chiar pentru draci...

Niste idei..

[Fani71]

Dorotei, mai exista o poveste din Rusia (parca a unui sfant din sec. 19) cu un preot care a fost dat afara de episcop pt ca era betiv. Si episcopul incepe sa aiba visuri cu niste suflete chinuite care ii zic ca il vor inapoi pe preotul ala sa slujeasca liturghia. Episcopul se duce si-l intreaba ce facea el special. Preotul spune: Uneori eram atat de disperat ca nu puteam sa ma las de bautura ca aveam ganduri de sinucidere. de asta in timp ce slujeam, ma rugam pentru sufletele sinucigasilor..
Am sa caut referinta.
Daca fratele tau avea 15 ani, era poate intr-o perioada instabila psihic si nu inseamna ca s-a sinucis in deplina constiinta de cauza, DACA s-a sinucis.

[geo.nektarios]

exista fete martire care s-au sinucis ca sa nu fie violate (si sunt considerate martire). Nu cred ca se poate spune asa pausal ca sinuciderea este pacat de neiertat.
te rog frate draga, sa vii cu EXMPLE si nu cu presupusu!! DOGMA BISERICII ESTE BINE DEFINITA si nu se umbla cu pareri!!! AMIN!!!

un om care se sinucide poate sa se pocaiasca in ultimele secunde inainte sa moara.
NU EXISTA MANTUIRE PT UN SINUCIGAS!!!! NU EXISTA POCAINTA IN MINTEA LUI CAND EL DE BUNAVOIE isi ia viata, aratand NECREDINTA si DEZNADEJDEA IN DZEU!!!!

rugaciunea poate ajuta si cazurile cele mai disperate, pentru ca noi nu ne mantuim singuri, Biserica este un trup si ne tragem unul pe altul.
SUNTEM toti madulare ale trupului lui Hs, dar ia sa vedem care "madular" fuge de la Hs??? daca el VOIT fuge de HS, ramane Hs un DARAMAT???? VOIT se LEAPADA de El, dar HS IL TRAGE CU FORTA LA EL???? si-l "pune in ghips" ca sa fie lipit si "intreg" trupul Sau??? sa nu ne jucam cu mantuirea!!!!

Sunt sfinti care s-au rugat chiar pentru draci...
daca sunt sfinti (sf.Isaac Sirul) care s-au rugat pt draci, asta este DIN VIRTUTE!!! pt ca ei au ajuns la o astfel de masura si inaltime duhovniceasca de se ASEMANAU CU HRISTOS!!!! si de aceea le era mila si de draci!!! Dar sa fim seriosi DRACII NU S-AU SINUCIS!!!!

[eugenb]

http://www.antena3.ro/romania/iasi-u...sa-117479.html (25.01.2011 - Antena 3).

Titlu : "Iaşi. Un călugăr a încercat să se sinucidă în chilia sa".

Desi eu cred ca este o greseala a jurnalistei sau a celor care au scris articolul "on-line" pt ca aceasta manastire este ocupata de ... maici, nu de calugari (ei au facut-o demult). ( http://www.mmb.ro/ro/structura_admin...ea_galata.html ). Mai de graba pare a fost unul din cei doi preoti parohi, care slujesc acolo, desi mi se pare improbabila aceasta varianta. Mai repede poate sa fi fost un calugar (asa cum a spus jurnalista, dar care era venit in vizita acolo, pt lucruri ce priveau Biserica - binenteles). Ramane ca dupa ce Politia isi va incheia cercetarea sa aflam si cauza care la adus in aceasta situatie pe acest om sa "greseasca" in fata Domnului.

Aceasta intamplare ne arata ca nici oamenii Bisericii nu sunt asa de puternici spirituali pe cat ii credem. Dumnezeu ii "incearca" si pe ei (sau mai ales pe ei) pt ca sa-i intareasca si astfel acestia sa-i poata ajuta pe ceilalti !

Revenind la aceasta stire, nu-mi ramane sa zic si eu : "Necunoscute sunt caile Domnului !"

[calator prin ploaie]

Deci, precum afirmam odata, sinucigasii nu trebuiesc bagati in aceasi oala cu totii, deoarece cauza gestului lor poate sa difere si exista circumstante in care ei vor fi iertati...Dumnezeu sa-i ierte!

[Mihnea Dragomir]

Este evident că sinuciderea e o materie gravă. Adică un lucru care, dacă este făcut cu deplină intentie si deliberare suficienta, duce la caderea din starea de gratie, iar cei care mor in stare cazuta suferă damnarea perpetuă. În cazul celor care în mod sigur au suferit damnarea perpetuă este înţelept ca Biserica să nu se roage, cel puţin în mod public, acest lucru fiind perfect inutil celor morţi şi putând fi pricină de sminteală celor vii.

Aşadar, practica neacordării funeraliilor celor ce se sinucid are în vedere două prezumţii:
1) că sinuciderea s-a făcut cu deplină intenţie şi deliberare suficientă
2) că făptuitorul nu a avut o perfectă căinţă faţă de fapta sa.

În realitate, noi rareori putem fi siguri că prezumţia 1 este adevărată şi practic niciodată că prezumţia 2 este adevărată. Altfel spus, eu pot să iau două flacoane de Fenobarbital fiindcă sunt dus cu capul, caz în care vorbim de nebunie şi nu de deliberare suficientă. Sau, pot să am deplină intenţie şi să aleg liber să mă omor, dar imediat după comiterea actului suicidar să-mi pară rău că mă lepăd de Cel care mi-a dăruit viaţa, să cer ajutor, adică să mă căiesc în mod perfect.
Prin urmare, nu este greşit ca Biserica să se roage şi pentru cei care se sinucid, aşa cum se roagă pentru cei care fac orice alt păcat de moarte. În practică, în special când există unele indicii că prezumţia 1 sau 2 nu este sigură, episcopii obişnuiesc să acorde cu generozitate dispensă canonică (pogorământ). Biserica menţine această regulă, probabil din motive prudenţiale, pentru ca toţi să ştie că sinuciderea face parte dintre păcatele cele mai grave, fiind păcat teologic, ca şi schisma, erezia, apostazia, sacrilegiul sau avortul.

[dianagroza]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Este evident că sinuciderea e o materie gravă. Adică un lucru care, dacă este făcut cu deplină intentie si deliberare suficienta, duce la caderea din starea de gratie, iar cei care mor in stare cazuta suferă damnarea perpetuă. În cazul celor care în mod sigur au suferit damnarea perpetuă este înţelept ca Biserica să nu se roage, cel puţin în mod public, acest lucru fiind perfect inutil celor morţi şi putând fi pricină de sminteală celor vii.

Aşadar, practica neacordării funeraliilor celor ce se sinucid are în vedere două prezumţii:
1) că sinuciderea s-a făcut cu deplină intenţie şi deliberare suficientă
2) că făptuitorul nu a avut o perfectă căinţă faţă de fapta sa.

În realitate, noi rareori putem fi siguri că prezumţia 1 este adevărată şi practic niciodată că prezumţia 2 este adevărată. Altfel spus, eu pot să iau două flacoane de Fenobarbital fiindcă sunt dus cu capul, caz în care vorbim de nebunie şi nu de deliberare suficientă. Sau, pot să am deplină intenţie şi să aleg liber să mă omor, dar imediat după comiterea actului suicidar să-mi pară rău că mă lepăd de Cel care mi-a dăruit viaţa, să cer ajutor, adică să mă căiesc în mod perfect.
Prin urmare, nu este greşit ca Biserica să se roage şi pentru cei care se sinucid, aşa cum se roagă pentru cei care fac orice alt păcat de moarte. În practică, în special când există unele indicii că prezumţia 1 sau 2 nu este sigură, episcopii obişnuiesc să acorde cu generozitate dispensă canonică (pogorământ). Biserica menţine această regulă, probabil din motive prudenţiale, pentru ca toţi să ştie că sinuciderea face parte dintre păcatele cele mai grave, fiind păcat teologic, ca şi schisma, erezia, apostazia, sacrilegiul sau avortul.

Pai e clar ca pacatul sinuciderii nu este un pacat ca oricare altul, iar pomenirea sinucigasului, potrivit BO este interzisa, cu exceptia cazurilor prezentate mai sus. Nu facem decat sa ne dam cu presupusul, cand pozitia bisericii e clara.
Care este pozitia BC referitoare la sinucigasi? Ii pomeneste pe sinucigasi?
La faza cu cainta imediat dupa comiterea actului, mi se pare asemanatoare cu situatia in care cineva incearca sa se sinucida si nu reuseste. In ambele cazuri, nu gasesc o explicatie. In primul caz, cum de pe final exista cainta si e voia lui Dumnezeu sa moara, iar in al doilea caz, desi nu e cainta, Dumnezeu nu voieste ca acel om sa moara.
Nu incerc neaparat sa gasesc o logica, ci ca sunt multe lucruri care nu ne sunt descoperite, dar totusi, pana le aflam ar trebui sa respectam deciziile bisericii.

[calator prin ploaie]

Eu zic ca judecata , masura cu care sau dupa care se face judecata este a Domnului...cred ca EL cunoaste perfect sufletul celui ce a procedat astfel...Si oricum ca se face slujba aceea sumara, ca nu , dincolo TOATA puterea deciziei este a LUI ! Doamne ajuta si ne iarta !

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de dianagroza

Care este pozitia BC referitoare la sinucigasi? Ii pomeneste pe sinucigasi?

Sinucigaşii sunt membri ai Bisericii a căror moarte poate fi un scandal şi motiv de sminteală. De aceea, funeraliile sunt permise cu acordul ordinariului (episcopului locului), care obişnuieşte să dea această dispensă cu generozitate. Un motiv care l-ar putea face să nu dea dispensă ar fi poziţia notorie de dispreţ faţă de Dumnezeu pe care ar fi avut-o mortul.

Şi da, sinucigaşii pot fi pomeniţi, ca orice fii mai mult sau mai puţini păcătoşi ai Bisericii. Numai cei aflaţi extra Ecclesiam nu pot fi pomeniţi. Mahomed nu poate fi pomenit, Hitler poate fi pomenit, chiar dacă s-a sinucis.