Momente ale Liturghiei neintelese inca

[Florin-Ionut]

1. Eu am cerut raspuns la expresia "pe noi insine si unii pe altii", nu la ceea ce urmeaza. Se pare ca este o metafora sau chiar doua, o exprimare foarte compacta a ceva ce caut inca sa inteleg.

2. Noi ii inchipuim pe Heruvimi prin imnul intreit de slava pe care si ei il inalta Domnului Savaot. Insa se pare ca Serafimii cantau asta:

Isaia 6, 2-3: Serafimi stăteau înaintea Lui, fiecare având câte şase aripi: cu două îşi acopereau feţele, cu două picioarele, iar cu două zburau
Şi strigau unul către altul, zicând: "Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot, plin este tot pământul de slava Lui!"

Eu credeam ca noi (in special crestinii) ne asemanam cu Heruvimii prin ratiunea (si intelepciunea crestinilor participanti la Liturghie) cu care ne-a inzestrat/binecuvantat Dumnezeu, pentru ca din cate stiu Heruvimii cei cu ochi multi sunt caracterizati de intelepciune mai presus decat orice alta ceata ingereasca.

Daca mai raspundeti, va rog sa nu mai copiati lungi citate din carti, ci scrieti simplu si la obiect ceea ce ati inteles voi din cartile respective.