Am fost in iad. Stiu cum este iadul

[costel]

Cand esti unit cu Dumnezeu cunosti lucrurile din interiorul lor, nu din afara lor. Asa ca stand in afara lui Dumnezeu, alegi sa privesti, sa vorbesti doar din afara lucrurilor.

Fiecare e liber sa aleaga modul in care doreste sa priveasca si sa cunoasca lumea. Dar sincer, e minunat sa vezi totul prin Dumnezeu.

In concluzie, Dumnezeu nu indeamna la ingnoranta, ci la adevarata cunoastere.

[alx]

@costel: Cum sa ajungi la adevarata cunoastere? Vrei sa ti se "puna" in cap de Creator?
Cum vrei sa cunosti lucrurile din interiorul lor, daca nu faci minim efort de cunoastere a lucrurilor facute de Creator, cele palpabile: flori, copaci, fenomene naturale, etc?

@vsovi: sunt oarecum coventii aceste operatii, la fel ca timp, etc. Scopul intrebarii care este? Relativitatea stiintelor? Asta se stie, nu se bat stiintele in piept ca stiu adevarul suprem, ca alte grupuri de persoane.

[vsovi]

În prealabil postat de alx

@costel: Cum sa ajungi la adevarata cunoastere? Vrei sa ti se "puna" in cap de Creator?
Cum vrei sa cunosti lucrurile din interiorul lor, daca nu faci minim efort de cunoastere a lucrurilor facute de Creator, cele palpabile: flori, copaci, fenomene naturale, etc?

@vsovi: sunt oarecum coventii aceste operatii, la fel ca timp, etc. Scopul intrebarii care este? Relativitatea stiintelor? Asta se stie, nu se bat stiintele in piept ca stiu adevarul suprem, ca alte grupuri de persoane.

nu speculatzii tzi-am cerut ci sa-mi dai exemplu macar cand anume e valabila ecuatzia aia logica fara necunoscute... arata-mi un exemplu chiar daca schimbi cifrele, arata-mi ceva, ca eu tzi-am spus, am constatat ca nu e valabil acel semn = decat in mana Lui Dumnezeu, in rest eu nu vad nici o clipa macar in care sa potzi afirma ca ar fi valabil, decat ca o vrajitorie shi o pura speculatzie. e ca un fel de falsa credintza.

[costel]

Nu suntem pasivi in cunoastere. Ceea ce am dorit sa mentionez e ca omul poate cunoaste si in afara si in relatia cu Dumnezeu. Insa, numai unit cu El cunoaste nepatimas.

Aici e paradoxul, de multe ori stai langa lucruri si nu le cunoasti sau nu te impartasesti pe deplin de ele. Patrunde aceste lucruri prin Creator si vei avea mai mult folos, vei vedea mai mult decat vezi cu ochii trupesti.

[alx]

Costel, da-mi, te rog, un exemplu de cunoastere clasica, si unul in relatie cu Creatorul.

[ortodox4life]

Cunoasterea clasica este lumeasca adica materiala,legata si raportata la materie,la ce vedem,ce simtim,ce cunoastem prin cele cinci simturi si cum interpreteam dupa mintea noastra sau a altora ceea ce ne inconjoara.Putem spune ca cunoasterea lumesca este relativa,definita si marginita adica geniul,caci geniul,lumeste vorbind este omul desavarsit din punct de vedere lumesc,apogeul desvarsirii ratiunii omului in raport relativ cu ceea ce-l inconjoara si definit conform factorilor lumesti cu care a intra in contact.(am sa contiunui mai jos cu cealalta cunoastere)

Sfintii Parinti ne invata ca oamenii sunt de doua categorii:rationali si irationali(cei irationali traiesc dupa principiul celor 5 simturi,adica ca animalele,adica nu au minte) pe cand cei rationali traiesc dupa voia Lui Dumnezeu si simt cu inima ce le dicteaza mintea,adica au sentimente,pot deosebi binele de rau,au ratiune).Cei rationali sunt duhovnicesti iar cei irationali sunt lumesti.

Adam si Eva inainte de a se invoi cu ispita erau rationali adica gandeau cum gandeste si Dumnezeu iar dupa ce s-au invoit cu ispita au cazut si au devenit irationali adica au inceput sa gandesca lumeste,pamanteste(in afara ratiunii dumnezeiesti) de accea au si fost alungati pe Pamant.

De aceea se spune ca pacatul intuneca mintea,adica o face irationala,nemaifiind capabila sa distinga minciuna de adevar.Mintea este paza inimii iar daca mintea lasa pacatul sa intre in inima si nu-l opreste,atunci pacatul devine patima(patima e un pacat repetat in continuu)adica viciu.Atunci inima se impietreste si devine patimasa,adica plina de rautate si mintea iarationala adica nebuna.

Revenind la cunoasterea clasica(sa vb in termenii folositi de tine)este o cunoastere lumeasca,pamanteasca(de dupa cadere)adica are legatura si este raportata la ce se intampla pe Pamant,la viata noastra traita pe Pamant si nu are legatura cu Dumnezeu,ci este in afara Lui.

[COLOR=darkred]Cunoasterea in relatie cu Creatorul[/COLOR] este o cunoastere nelumeasca,nepamanteasca,adica se raporteaza intre om si Dumnezeu,nu doar intre om si mediul inconjurator si este infinita in taine ca si Dumnezeu.

Cunoasterea lumeasca(clasica)iti ofera inteligenta iar apogeul este geniul pe cand cunoasterea in relatie cu Creatorul iti ofera intelepciune duhovniceasca(adica dumnezeaiasca) iar apogeul ei este desavarsirea dumnezeiasca,adica sfintenia.

Cunoasterea clasica o inveti de la oameni care la randul lor au invatat de la alti oameni si tot asa pe cand cea duhovniceasca o inveti din Biblie,din Biserica Ortodoxa,din scrierile Sfintilor Parinti,de la scolile de teologie.Dar nu este de ajuns doar sa le inveti trebuiesc puse si in practica,astfel desavarsirea(adica sfintenia)nu poate avea loc.

Concluzia:nu omul geniu se mantuieste(adica cel lumesc desavarsit) ci omul indumezeit prin har(adica prin lucrarea permanenta a omului impreuna cu Dumnezeu).

[MarinaAlca]

În prealabil postat de ortodox4life

Cunoasterea clasica o inveti de la oameni care la randul lor au invatat de la alti oameni si tot asa pe cand cea duhovniceasca o inveti din Biblie,din Biserica Ortodoxa,din scrierile Sfintilor Parinti,de la scolile de teologie.

Am inteles ideea ce ai dorit sa o expui, insa din contextul respectiv sepoate ramane cu impresia ca in al doilea caz nu e vorba tot de oameni!!

[philalex]

cum adica ai fost in iad?...eu nu inteleg....ai fost in moarte clinica?....la ce referi cand vorbesti asa?.....vreau precizari, daca se poate...o zi buna!

[broasca21]

acuma o saptamana am facut' supradoza......am lesinat si m-am trezit intru-n loc intunecat unde se auzeau multe strigate de durere ...... cineva sau ceva ma pus sa imi cer suze familiei si celor mai apropiati prieteni apoi au inceput durerile' ca si cum ori ce os al corpului meu s-ar fi rupt in sute de bucati (acelea erau durerile idauluie) dupa acea am simtit cum mainile imi iau foc in tot acest timp eu nu vedeam nimic in jur in afara de niste umbre care vorbeau foarte tare....mam trezit la spital dupa 3 zile in care doctori nu imi mai acordau nici o sansa de supravietuire si nici familia cand m-am trezit am inceput sa rad , ''iar mama ma intrebat de ce rad?'' eu i-am spus ''mama am fost in iad''.....dupa 2saptamani de la externarea din spital am fost la biserica (eu am fost ateu dar am inceput sa cred iar in Dumnezeu pentru ca nu vreu ca atunci cand voi muri sa ma mai duc acolo') la biserica i-am povestit preotului tot ce am vazut acolo iar el m-a intrebat ''ti-ai jignit vreo-data parinti sau i-ai lovit (batut) pe vreo unul dintre ei ?'' iar eu iam raspuns ca da, atunci preotul mi-a spus: din cauza asta ai fost in iad si ai fost ars ......In momentul de fata ma ustura foarte rau mainile atunci cand le ating cu ceva nu am nici un semnt de lovitura sau arsura pe ele .....Eu am vazut ca iadul exista cu adevarat nu stiu daca exista si raiul

[broasca21]

nus ce sa fac ...... as crede in Dumnezu pt .... ca am trecut ptin multe dar cred ca daca Dumnezu ar exista nu as mai fi fost in iad