Trebuie sa suferim nedesavarsirea altuia!

[ortodox4life]

Am gasit aceste fragmente scrise de Parintele Arsenie Boca si m-am gandit ca ne pot fi de folos,si mie si voua,Doamne ajuta!


Faptele dragostei

“Pentru nimic in lume si de dragul nimanui, nu se cade sa faci nici cel mai mic rau, cu toate acestea, ca sa aduci un ajutor celui care are nevoie de el, poti uneori sa amani o buna lucrare sau sa o inlocuiesti cu alta mai buna, caci atunci n-ai nimicit binele ci l-ai schimbat in unul mai mare.

Trebuie sa suferim nedesavarsirea altuia

Ceea ce omul nu poate indrepta in sine insusi sau in altii, trebuie sa le sufere cu rabdare, pana ce Dumnezeu porunceste altfel. Cugeta ca poate e mai bine sa fie asa, ca sa fi cercat prin rabdare, fara de care meritele noastre nu sunt mare lucru. Trebuie in toate acestea sa te rogi Lui Dumnezeu sa te ajute sa biruiesti aceste piedici, sau sa le suferi cu blajinatate. Daca cineva, lamurit odata sau de doua ori, nu cade la aceeasi parere cu tine, nu mai avea disputa cu el, ci incredinteaza toate in mana lui Dumnezeu care stie a scoate binele din rau, ca astfel sa se implineasca voia Sa. Si sa fie slavit in toti robii Sai.

Da-ti osteneala sa suferi cu rabdare lipsurile si slabiciunile altora, oricare ar fi ele, pentru ca si tu ai multe din acestea pe care trebuie sa le sufere altii. Ca Dumnezeu a randuit astfel, ca sa ne invatam a ne purta sarcina unii altora - caci fiecare are sarcina sa -nimeni nu-i fara lipsuri, nimeni nu-si este indestulator siesi, nimeni nu-i atat de intelept sa se poata indruma singur, dar se cade sa ne suferim, sa ne mangaiem si sa ne ajutam, sa ne invatam si sa ne indrumam unii pe altii. Ceea ce te face atat de suparacios nu-i zelul pentru aproapele, ci o iubire de sine, nazuroasa, artagoasa, posomorata. Pietatea cea adevarata e blajina si rabdatoare, fiindca ea te arata cine esti…

Daca esti iubitor de invatatura fa-te iubitor si de osteneala. Caci simpla osteneala ingamfa pe om. Necazurile care vin asupra oamenilor, sunt roadele pacatelor proprii. Iar daca le rabdam prin rugaciune, ne vom bucura iarasi de venirea lucrurilor bune.

Pacat spre moarte este pacatul nemarturisit. Chiar de s-ar ruga un sfant pentru un asemenea pacat, al altuia, nu e auzit.

Cel ce face binele si cauta rasplata, nu slujeste lui Dumnezeu ci voii sale.
Cel ce-a pacatuit, nu va putea scapa de rasplata decat printr-o pocainta corespunzatoare cu greseala.”

Părintele Arsenie Boca



Cinea vrea sa vada un clip despre Parintele Arsenie va recomand acest link:

http://ca.youtube.com/watch?v=9zDIfq_xNDc

Doamne ajuta!

aici e multa teorie... la teorie stam ff bine noi ortodocsii, mai mult sau mai putin practicanti, deci... practica ne mananca.

[ortodox4life]

Eu sînt LUMINA,
dar voi nu mă vedeţi pe Mine;
Eu sînt CALEA,
dar voi nu mă urmaţi pe Mine;
Eu sînt ADEVĂRUL,
dar voi nu mă credeţi pe Mine;
Eu sînt VIAŢA,
dar voi nu mă căutaţi pe Mine;
Eu sînt ÎNVĂŢĂTORUL,
dar voi nu mă ascultaţi pe Mine;
Eu sînt DOMN,
dar voi nu vă supuneţi Mie;
Eu sînt DUMNEZEUL vostru,
dar voi nu vă rugaţi Mie;
Eu sînt cel mai bun PRIETEN,
dar voi nu mă iubiţi pe Mine.

În prealabil postat de mirelat

aici e multa teorie... la teorie stam ff bine noi ortodocsii, mai mult sau mai putin practicanti, deci... practica ne mananca.

Nu uita, Mirela, ca practica e caracteristica eterodocsilor [catolici + [neo]protestanti], iar popoarele ortodoxe au o fire mai contemplativa si mai putin inclinata spre practica de dragul practicii. Da, imi vei spuine, din pricina acesata ortodocsii sunt mai saraci pe plan material: ei, si ce conteaza cata vreme cei bogati material se intrec in feluri de pacate asemanatoare celor pe care le practicau sodomitii si gomorenii inainte ca aceste orase, citadele ale desfranarii impotriva firii, sa fie rase de Domnul de pe fata pamantului. Tot asa se spune, intr-o profetie culeasa de monahul prodromit Zosima Pascal in cartea "Sfarsitul Omului", ca Babilonul actual [referire la New York] va disparea la fel ca si cele doua orase antice mentionate din pricina multelor faradelegi ce se intampla in el.

Romeo

Nu ma refeream la practica spre a aduna bogatii materiale, ci la practica spirituala, aceea care duce vorba la fapta. dar ai dreptate cand spui ca suntem mai contemplativi decat altii.

referitor la profetiile astea care se tot vehiculeaza... pai interpretarea ca Babilornul este New York-ul este pur subiectiva. de ce n-ar fi Londra, de ex., care e un oras mult mai cosmopolit decat NYC.

În prealabil postat de ortodox4life

Eu sînt LUMINA,
dar voi nu mă vedeţi pe Mine;
Eu sînt CALEA,
dar voi nu mă urmaţi pe Mine;
Eu sînt ADEVĂRUL,
dar voi nu mă credeţi pe Mine;
Eu sînt VIAŢA,
dar voi nu mă căutaţi pe Mine;
Eu sînt ÎNVĂŢĂTORUL,
dar voi nu mă ascultaţi pe Mine;
Eu sînt DOMN,
dar voi nu vă supuneţi Mie;
Eu sînt DUMNEZEUL vostru,
dar voi nu vă rugaţi Mie;
Eu sînt cel mai bun PRIETEN,
dar voi nu mă iubiţi pe Mine.

iarta-mi nestiinta, dar de unde este acest citat?

[mihailt]

Mai frate Razvan referitor la practica si teorie cam alta a fost treaba cu Sfantul Grigorie Palama si Varlaam.
Varlaam era de parere ca poti sa afli cele despre credinta numai din Sfanta Scriptura dar si de la Sfintii Parinti si numai citind.
Sfantul Grigorie i-a aratat ca nu poti sa afli mai nimic numai citind si ca este nevoie de foarte multa practica ca sa intelegi ce au zis Sfintii Parinti.
Si Sfantul Grigorie si Varlaam vorbeau despre aceleasi texte ale Sfantului Dionisie Areopagitul sau a altor Sfinti Parinti dar intelegerea era diferita.

[mihailt]

Dealtfel prin asta se remarca negativ un anumit curent din BC prin faptul ca a scos posturile ,ingenunchierile,priveghierile,smerenia etc.
Ii zice teologia scolastica.
Normal ca Sfintii catolici tot viata ascetica au dus.

[mihailt]

In legatura cu cuvantul parintelui Arsenie Boca e foarte frumos.

În prealabil postat de mihailt

Mai frate Razvan referitor la practica si teorie cam alta a fost treaba cu Sfantul Grigorie Palama si Varlaam.
Varlaam era de parere ca poti sa afli cele despre credinta numai din Sfanta Scriptura dar si de la Sfintii Parinti si numai citind.
Sfantul Grigorie i-a aratat ca nu poti sa afli mai nimic numai citind si ca este nevoie de foarte multa practica ca sa intelegi ce au zis Sfintii Parinti.
Si Sfantul Grigorie si Varlaam vorbeau despre aceleasi texte ale Sfantului Dionisie Areopagitul sau a altor Sfinti Parinti dar intelegerea era diferita.

Mai frate Mihail, ca sa ai multa, multa practica in domeniul credintei trebuie sa te ocupi exclusiv de aceasta. Iar asta presupune sa fii calugar inchinoviat unei Sfinte Manastiri de calugari. Noi, pacatosii de mireni ortodocsi, practicam cat putem [si ar trebui sa ne straduim sa practicam cat mai mult] in aceasta lume plina de pacate pe care uneori nici nu le putem inchipui[...]

R.