Postul si relatiile dintre sot si sotie

[mara2008]

Nu sant un om deosebit si totusi am in spate ani multi de casnicie,dar sincer consider acum ca ceea ce spune un sot sau sotie despre faprtul ca il duci in pacatu preacurviei tinand postu si trupeste este un santaj sentimental de proasta calitate de a te duce defapt el in pacat si nu invers,nu exista nu pot,exista doar nu vreau,cu vointa si credinta si rugaciune nimic nu se poate,cere ajutor de la Bunu Dumnezeu si ti-l va da neconditionat,deci totu se poate,nui usor ,ispitele sant mari in post dar cu ajutoru rugaciuni poti merge inainte,roagate tu si pentru ea daca ea nu a gasit inca inlauntru ei acea chemare spre Dumnezeu,
Doamne ajuta!

[mara2008]

Cu vointa prin rugaciune si credinta totu se poate

[vladsergiu]

În prealabil postat de mara2008

Cu vointa prin rugaciune si credinta totu se poate

Asa este,dar chiar si un munte se poate muta cu credinta cat un graunte de mustar.Si totusi ,de ce nu mutam muntii,ci preferam sa ii ocolim sau excaladam!

[cdiasimi]

Dar ce sfat dati acelor femei-sotii (barbati-soti), care -totusi-exagereaza atunci cand e vorba de post sau de relatiile cu partenerul? Nu toate sfaturile duhovnicilor de la manastiri se potrivesc cu lumea "reala" (ca sa spun asa), lumea in care nu mai traiesc de mult.

Eu cred ca trebuie inteleasa si lumea "reala" si lumea "religioasa", dar sa nu se exagereze in nicio parte. S-a ajuns la despartiri, dezbinari de familii din aceasta cauza.

Mie mi se spunea, de multe ori, ca-l "pun la colt" pe sotul in post, sau in zilele de sarbatoare. Adevarul este ca am incercat "sa-l pun la colt" (sa nu-i accept avansurile in aceste perioade), dar nici n-am exagerat. El stie ce fac si, la randul lui, nici el nu exagereaza. Numai ca sunt momente cand "simt" ca nu trebuie sa-l refuz ... (VA ASIGUR, CU MANA PE INIMA CA NICI EL NU EXAGEREAZA SAU PROFITA D SITUATIE).



Doamne ajuta!

[SIZE=3]"Invata sa te infranezi[/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=red]Cat inca ai,[/COLOR]fii cu rabdare[/SIZE]
[SIZE=3]Si-atunci cand ai sa-nfometezi,[/SIZE]
[SIZE=3]N-ai sa-ti vinzi cerul pe-o mancare"[/SIZE]

[OvidiuO]

În prealabil postat de cdiasimi

Dar ce sfat dati acelor femei-sotii (barbati-soti), care -totusi-exagereaza atunci cand e vorba de post sau de relatiile cu partenerul? Nu toate sfaturile duhovnicilor de la manastiri se potrivesc cu lumea "reala" (ca sa spun asa), lumea in care nu mai traiesc de mult.

Eu cred ca trebuie inteleasa si lumea "reala" si lumea "religioasa", dar sa nu se exagereze in nicio parte. S-a ajuns la despartiri, dezbinari de familii din aceasta cauza.

Mie mi se spunea, de multe ori, ca-l "pun la colt" pe sotul in post, sau in zilele de sarbatoare. Adevarul este ca am incercat "sa-l pun la colt" (sa nu-i accept avansurile in aceste perioade), dar nici n-am exagerat. El stie ce fac si, la randul lui, nici el nu exagereaza. Numai ca sunt momente cand "simt" ca nu trebuie sa-l refuz ... (VA ASIGUR, CU MANA PE INIMA CA NICI EL NU EXAGEREAZA SAU PROFITA D SITUATIE).



Doamne ajuta!

Relatia dintre soti poate fi diferita de la caz la caz. Constructia interna de asemenea. Nu poti aplica aceeasi reteta pt. toate cazurile de acelasi gen. De aceea cine nu se intoarce, sa fie precum pruncul iar de aici sa inceapa din nou, nu va intra in imparatia cerurilor. Nu eu spun asta, ci Domnul. Casatoria este o Sfanta Taina, doar in anumite conditii, altfel esti in afara acestei Taine. Degeaba ne amagim, sau incercam sa ne invartim sa ne rasucim, caci tot acolo ajungem. Poate de aceea a lasat Domnul si batranetea, fiind ca un fel de ajutor din acest pct de vedere, atunci cand omul devine neputincios, dar astfel devenind, respecta oarecum cele de folos pt. mantuire. Nu toti ajungem sa imbatranim, e drept. Nu toti ne si mantuim. Fiecare e liber sa aleaga, desi iata de multe ori trebuie ca alegerea sa se faca in doi. Atunci cand miscarea celor doi, care unul ar trebui sa fie, nu este cu simplitate si sinceritate pentru a putea pune pe Cale, smerenia, sapienta si sfintenia inseamna ca nu staruim si nu ne silim. Nu ne silim staruind, dar nici nu ne straduim, silindu-ne. Numai in aceste miscari, aceste trairi si toate in Hristos si pentru Hristos, ne pregatesc Calea mantuirii noastre.
Doamne ajuta !