Sunt putine lucruri care imi aduc copilaria intr-un mod fulgerator in minte. La loc de frunte, printre aceste lucruri, este ninsoarea. Cand ninge, ma simt copil. Aud glasul fratelui. Aud tainic cum imi spune ca e vremea sa plecam sa colindam. Simt frigul pe fata. Vad chipurile celor colindati, ii vad cum ne daruiesc nuci, mere, covrigi, ... si pe ici pe colo cate un banut. Imi place sa am acel simtamant de mers greoi din cauza zapezii si a varstei mici...
Am crescut, nu mai colind, nu-mi mai vad vecinii, nu mai sunt zilnic langa fratele meu, ... Nu stiu unde a vazut copilaria mea batranetea, ca e asa de indragostita de ea, ca-mi daruieste pana si peri albi. Multumesc Doamne ca ma faci copil atunci cand ninge.
|
24.11.2008, 17:36:12
Subiecte asemănătoare
Threaded Mode