Sunt sfintii supraoameni ?

[costel]

În prealabil postat de MariS_

Cred ca omul sfant e intruchiparea unor paradoxuri: prin el lumineaza Hristos dar, in acelasi timp, el se vede ca fiind ultimul pacatos...

In spiritul acestor paradoxuri: "Prin smerenia sa sfantul trece aproape neobservat, dar el se face totdeauna prezent cand e nevoie de sprijin, de mangaiere, de incurajare. El ramane alaturi de cel pe care toti l-au parasit. Pentru el nici o greutate nu este de netrecut, nici o piedica de neinvins, cand e vorba de a scoate pe cineva dintr-o situatie disperata".

[Marius22]

Nu stiu daca sfantul trebuie vazut ca un supraom. Sfantul este OMUL prin excelenta, omul purtator de Duh Sfant si de Hristos. Desi dupa fire poarta intru sine "ranile pacatului", dupa "relatie" (cu dumnezeirea si intrega creatie) este tamaduit. Sfantul este omul care repercepe firesc "urmele pasilor lui Dumnezeu in gradina acestei lumi". Mai degraba, noi suntem "subumani" atat timp cat nu parasim pacatul si nu cautam a "mana cat mai la adanc" in cunoasterea lui Dumnezeu.

[MariS_]

Nu, niciun sfant nu s-a crezut vreodata supraom, dimpotriva se vedeau pe ei ultimii pacatosi, dar cateodata unii "supraoameni" se mai cred sfinti!
Har, smerenie si jertfa de sine.

[Daniel_7]

Sfintii nu se credeau supraoameni.Intrebarea era pusa daca noi ii credem asa,in sensul ca noi nu am putea deveni sfinti...

[LittleSparrow]

Sfinţii sunt smeriţi. Şi şi-au taiat voia proprie.

[Daniel_7]

Mai spun odata,ca sa se inteleaga....Topicul nu este despre cum sunt sfintii,ci despre cum trebuie sa fim noi,daca putem tinde sa fim sfinti sau nu..

[Mihai36]

Dupa parerea mea ar trebui considerat sfint (macar sfintisor) orice om care are duhul sfint-botezul , insa in sfintenie trebuie sa inaintezi si sa atingi rind pe rind cele 7 trepte ale sfnteniei , nu este usor,.. mai bine spus este atit de usor pe cit efort depui si pe cit da Dumnezeu sa fie, cu cit inaintezi in sfintenie cu atit devine mai usor sau cel putin cu mai putina suferinta si cu mai multa fericire..
In traditia crestina si in Biblie nu avem o defnitie clara a ce inseamna sfint ..unde este limita dupa care un calugar sau un om merita sa fie considerat sfint.
Avem doar o definire orientativa aceea ce inseamna "nascut din Dumnezeu" -acel om traieste fericit pe pamint si este ferit de orice necaz caci Domnul il apara.
Insa vedem ca nu orice om botezat este si fericit asa incit definitia trebuie sa se refere la una dintre aceste trepte ale sfinteniei.
Apoi nu mai retin unde am citit sau am discutat -la fiecare dintre aceste trepte nu doar ca primesti desavirsirea deplina si definitiva a unor calitati interioare dar in plus primesti si anumite daruri-harisme -fata e cele pe care le aveai inainte- harisme specifice fiecarei trepte a desavirsirii.

De regula sfinti sint numiti cei care fac lucrari cu har avind diferite daruri.
Un om care are toate cele 7 trepte ale sfintenie se numeste sfint arhant /arahant- adica deplin.

[xanixade]

În prealabil postat de Marius22

Nu stiu daca sfantul trebuie vazut ca un supraom. Sfantul este OMUL prin excelenta, omul purtator de Duh Sfant si de Hristos. Desi dupa fire poarta intru sine "ranile pacatului", dupa "relatie" (cu dumnezeirea si intrega creatie) este tamaduit. Sfantul este omul care repercepe firesc "urmele pasilor lui Dumnezeu in gradina acestei lumi". Mai degraba, noi suntem "subumani" atat timp cat nu parasim pacatul si nu cautam a "mana cat mai la adanc" in cunoasterea lui Dumnezeu.

Si mai adaug, tot asa, de pe acest forum, dar din alta parte:

În Filocalie, Sfântul Ioan Carpatul spune că atunci când chemăm Numele lui Iisus în rugăciune şi zicem: „Miluieşte-mă pe mine, păcătosul”, la fiecare cerere răspunde glasul tainic al lui Dumnezeu: „Fiule, iartă-ţi-se păcatele tale…!” Şi tot el spune în continuare că, atunci când rostim rugăciunea, nu ne deosebim întru nimic de sfinţi, de cuvioşi şi de mucenici, căci, după cum zice Sfântul Ioan Gură de Aur, „rugăciunea, chiar când e rostită de noi, cei plini de păcate, ne curăţă numaidecât”. Mare e mila lui Dumnezeu pentru noi, iar noi, păcătoşii şi lăsătorii, nu voim să-I dăm nici măcar o jumătate de ceas drept mulţumită şi înlocuim vremea rugăciunii, care e mai însemnată decât orice, cu grijile şi interesele vieţii, uitând de Dumnezeu şi de datoria noastră!

[LittleSparrow]

În prealabil postat de Daniel_7

Este sfintenia ceva de neatins pentru oamenii obisnuiti? Sau distanta dinre noi si un sfant este ca distanta dintre noi si Eminescu (de ex) ,un geniu care nu poate fi ajuns de ceilalti?
Mai este sfintenia un obiectiv pentru crestini,sau cautam doar mantuirea ?

Daniel, ţelul oricărui creştin este mântuirea.
Restul vine de la Dumnezeu.
Am răspuns cum am socotit, sfântul e opusul unui supraom.. sfântul e tot smerenie şi tăierea voii proprii.

[Daniel_7]

În prealabil postat de LittleSparrow

Daniel, ţelul oricărui creştin este mântuirea.
Restul vine de la Dumnezeu.
Am răspuns cum am socotit, sfântul e opusul unui supraom.. sfântul e tot smerenie şi tăierea voii proprii.

Telul oricarui crestin este mantuirea,dobandirea Duhului Sfant,si implicit a sfinteniei.
Numai ca foarte,dar foarte putini,isi mai aduc aminte sa puna aceste lucruri si in practica.
Pentru dobandirea lor este necesar jertfa,suferinta,departarea de lume si placerile ei,iar noi ,poate mai cunoastem ceva ,ca citim,dar in practica nu punem nimic....