filioque

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

"Ca printr-o singură spiraţie" după cum, în mod fericit, au formulat părinţii catolici şi ortodocşi de la Ferrara-Florenţa.

Cu toată stima, e a nu știu câta oară când reinventați istoria. Problema e că cei care nu vă cunosc acest obicei pot lua de bun ceea ce spuneți dumneavoastră. La Florența, pentru ca Bizanțul să obțină ajutor militar împotriva turcilor, un număr de episcopi ortodocși, marea majoritate greci, s-au lepădat de Hristos și au acceptat ereziile sacerdoților catolici. Formularea eretică pe care o amintiți este condamnată de Biserică precum condamnată este și apostazia celor de la Florența.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de VladCat

Cu toată stima, e a nu știu câta oară când reinventați istoria. Problema e că cei care nu vă cunosc acest obicei pot lua de bun ceea ce spuneți dumneavoastră. La Florența, pentru ca Bizanțul să obțină ajutor militar împotriva turcilor, un număr de episcopi ortodocși, marea majoritate greci, s-au lepădat de Hristos și au acceptat ereziile sacerdoților catolici. Formularea eretică pe care o amintiți este condamnată de Biserică precum condamnată este și apostazia celor de la Florența.

Într-o postare de doar patru rânduri, aţi şi strecurat o suită de inexactităţi:

1) La Florenţa nu a fost vreo negociere de tip "credinţă contra ajutor militar". Din niciun document ori izvor istoric nu rezultă acest lucru.
2) "Un număr de episcopi ortodocşi" înseamnă episcopatul ortodox, în frunte cu patriarhul de Constantinopol.
3) "Formularea eretică pe care o amintiţi este condamnată de Biserică". Când ? Printre cei care au semnat acel Conciliu Ecumenic, al cărui caracter ecumenic a fost, la vremea respectivă, recunoscut de toţi participanţii şi de împăratul ce şedea pe scaunul lui Constantin cel Mare, s-a aflat şi mitropolitul Damian al Moldovei. Întors, de la Conciliu, în Moldova, el nu a renegat nimic din ce semnase, murind în scaunul său, ca un bun catolic. Eu nu cunosc niciun act prin care Biserica Ortodoxă Română, atunci, mai târziu, ori în zilele noastre, a renegat pe cei care au semnat atunci, ori ar fi declarat că semnăturile au fost smulse cu forţa, ori prin înşelare, ori ca urmare a presiunilor politice. Dacă aveţi cunoştinţă de un asemenea act, sunt curios să îl cunosc şi eu.

[Lucian008]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Într-o postare de doar patru rânduri, aţi şi strecurat o suită de inexactităţi:

1) La Florenţa nu a fost vreo negociere de tip "credinţă contra ajutor militar". Din niciun document ori izvor istoric nu rezultă acest lucru.
2) "Un număr de episcopi ortodocşi" înseamnă episcopatul ortodox, în frunte cu patriarhul de Constantinopol.
3) "Formularea eretică pe care o amintiţi este condamnată de Biserică". Când ? Printre cei care au semnat acel Conciliu Ecumenic, al cărui caracter ecumenic a fost, la vremea respectivă, recunoscut de toţi participanţii şi de împăratul ce şedea pe scaunul lui Constantin cel Mare, s-a aflat şi mitropolitul Damian al Moldovei. Întors, de la Conciliu, în Moldova, el nu a renegat nimic din ce semnase, murind în scaunul său, ca un bun catolic. Eu nu cunosc niciun act prin care Biserica Ortodoxă Română, atunci, mai târziu, ori în zilele noastre, a renegat pe cei care au semnat atunci, ori ar fi declarat că semnăturile au fost smulse cu forţa, ori prin înşelare, ori ca urmare a presiunilor politice. Dacă aveţi cunoştinţă de un asemenea act, sunt curios să îl cunosc şi eu.

Si daca toti (majoritatea cel mult, toti niciodata) au fost tampiti inseamna ca s-a schimbat adevarul pentru ca ei au marturisit stramb? Cei care au accepat o erezie se vor duce unde merita fara ca acest lucru sa presupuna schimbarea invataturii Bisericii.
Sa inteleg faptul ca BRC nu recunoaste faptul ca invatatura marturisita la sinoade a fost insuflata de Duhul Sfant si ca respecata Traditia apostolica? Asta e noua. Nu o stiam. Daca e asa, asta inseamna ca orice dezaxant poate veni sa spuna, asa cum au si facut de altfel, ca ei au traditie si ca au respectat-o de la Hristos pana astazi si ca ei nu s-au supus nici unui sinod pentru ca toate au fost sub amentintarea puterii lumesti: imparatul care ii executa, papa care ii excomunica, inchizitia care ii totura si ucidea. Inchizitia a fost totusi practicata pe baza unei invataturi a BRC si invatata pe papii infailibili. Si dupa contrazisa mai nou de alti papi infailibili.
Un alt papa, tot infailibil, Leon al III-lea a sustinut Crezul in varianta ortodoxa. Dupa, altii papi, tot infailibili l-au contrazis. Cam multe probleme are BRC in ceea ce priveste invatatura.
In BO daca apar o multime de dezaxati care sustin erezii, asta nu nu schimba invatatura pentru ca ea este bazata pe Sf Parinti si pe Sinoade pe care noi le recunoastem. Daca maine se aduna toti episcopii ortodocsi si accepta filioque nu se schimba invatatura. S-au mai ratacit unii. Atat. Hristos si BO ramane aceeasi. Daca papa care e infailibil spune maine ca se scoate filioque, se "schimba" si Hristos si BRC.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Lucian008

In BO daca apar o multime de dezaxati care sustin erezii,

Problema este că nu cunosc să existe un document al vreunui succesor al lui Damian al Moldovei, ori vreun patriarh, ori vredun sinod al BOR care să fi declarat formal: "IPS. Damian a fost dezaxat şi a susţinut o erezie. Anathema !". Poate fi părerea dv, dar nu aveţi nicio dovadă că este părerea Bisericii dv. Încă o dată vă spun: din documente ortodoxe reiese că mitrolopitul Damian a murit în scaunul său, ca mitropolit ortodox al Moldovei aflat în deplină comuniune cu Papa.

După moartea lui Damian, succesorul lui a fost tot un mitropolit ortodox aflat în deplină comuniune cu Papa. După mai mulţi ani, acesta a fost înlocuit în scaun într-un mod în flagrantă contradicţie cu canoanele ortodoxe. Dar aici e o întreagă poveste şi deja divagăm. Cert e că nici "succesorul succesorului", care a recăzut în schismă, uzurpator sau nu, nu a reclamat niciodată că Damian a fost dezaxat şi a semnat o erezie.

[Lucian008]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Problema este că nu cunosc să existe un document al vreunui succesor al lui Damian al Moldovei, ori vreun patriarh, ori vredun sinod al BOR care să fi declarat formal: "IPS. Damian a fost dezaxat şi a susţinut o erezie. Anathema !". Poate fi părerea dv, dar nu aveţi nicio dovadă că este părerea Bisericii dv. Încă o dată vă spun: din documente ortodoxe reiese că mitrolopitul Damian a murit în scaunul său, ca mitropolit ortodox al Moldovei aflat în deplină comuniune cu Papa.

După moartea lui Damian, succesorul lui a fost tot un mitropolit ortodox aflat în deplină comuniune cu Papa. După mai mulţi ani, acesta a fost înlocuit în scaun într-un mod în flagrantă contradicţie cu canoanele ortodoxe. Dar aici e o întreagă poveste şi deja divagăm. Cert e că nici "succesorul succesorului", care a recăzut în schismă, uzurpator sau nu, nu a reclamat niciodată că Damian a fost dezaxat şi a semnat o erezie.

E parerea Bisericii nu a mea. Biserica nu e reprezentata doar de ierarhi. Atat timp cat avem o invatatura o putem marturisii chiar daca toti episcopii spun altceva. Ei nu sunt infailibili. Doar invatatura Bisericii e infailibila. Asa si Nicolae Corneanu este in continuare mitropolit, desi canoanele spun ca ar fi trebuit caterisit pentru ca s-a impartasit cu catolicii. Ca ierarhia Bisericii nu respecta canoanele si invatatura nu e problema mea.
Orice abatere de la invatatura Bisericii e erezie, chiar daca exista sau nu un document emis in acest sens de Sf Sinod.
Nu am divagat. E simplu, topicul e filioque. Dar "filioque" nu a aparut din neant. Filioque este o invatatura a BRC. Ca sa argumentam ca "filioque" este o invatatura gresita ne folosim si de celelalte invataturi ale BRC. Una dinte ele spune ca papa este infailibi. Daca un papa a spus ca "filioque" este erezie si a statornicit invatatura ortodoxa, iar altul a spus ca "filioque" e invatatura corecta, dar in acelasi timp nici unul nu putea gresi in materie de invatatura la ce concluzie putem ajunge? Simplu: cel putin una din invataturi e gresita. Deci alegeti: "filioque" sau "infailibilitatea papei"? Corect ar fi ambele.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Într-o postare de doar patru rânduri, aţi şi strecurat o suită de inexactităţi:

1) La Florenţa nu a fost vreo negociere de tip "credinţă contra ajutor militar". Din niciun document ori izvor istoric nu rezultă acest lucru.
2) "Un număr de episcopi ortodocşi" înseamnă episcopatul ortodox, în frunte cu patriarhul de Constantinopol.
3) "Formularea eretică pe care o amintiţi este condamnată de Biserică". Când ? Printre cei care au semnat acel Conciliu Ecumenic, al cărui caracter ecumenic a fost, la vremea respectivă, recunoscut de toţi participanţii şi de împăratul ce şedea pe scaunul lui Constantin cel Mare, s-a aflat şi mitropolitul Damian al Moldovei. Întors, de la Conciliu, în Moldova, el nu a renegat nimic din ce semnase, murind în scaunul său, ca un bun catolic. Eu nu cunosc niciun act prin care Biserica Ortodoxă Română, atunci, mai târziu, ori în zilele noastre, a renegat pe cei care au semnat atunci, ori ar fi declarat că semnăturile au fost smulse cu forţa, ori prin înşelare, ori ca urmare a presiunilor politice. Dacă aveţi cunoştinţă de un asemenea act, sunt curios să îl cunosc şi eu.

1) Împăratul Ioan al VIII-lea Paleologul a fost prezent și a semnat „unirea” tocmai din această pricina
2) nu, nu e vorba de episcopatul ortodox în frunte cu patriarhul. E vorba de 33 de răsăriteni: 16 mitropopliți, patru locțiitori de patriarhi, patru diaconi și reprezentanții celorlalți domnitori răsăriteni.
3) În 1443, patriarhii Alexandriei, Antiohiei și Ierusalimului, întruniți la Ierusalim, au declarat fără valoare cele semnate la Florența, iar pe patriarhul ecumenic Mitrofan II, numit de popor, „omorâtorul de mamă”, adică de Biserică, l-au declarat depus din scaun. Când Isidor al Kievului și Moscovei s-a întors în Rusia, a fost depus din scaun, iar Rusia și-a ales pt prima oară mitropolit unul dintre proprii episcopi, fără a mai cere confirmarea Bizanțului care la acea vreme era apostat. Într-un sinod ținut la Constantinopol în 1483, la care au participat din nou patriarhii Alexandriei, Antiohiei și Ierusalimului, a fost din nou denunțată unirea de la Florența, fiind socotită „falsă și străină”. În ceea ce privește Constantinopolul, lepădarea a luat sfârșit după căderea sub turci, odată ce a devenit patriarh Ghenadie Scholarios, care devenise anti-unionist convins cu mult înainte de 1453. Damian al Moldovei(ca fapt divers, era grec) a renunțat la unire așa cum aflăm din „Raport al arhiereilor și al celorlalți contra sinodului din Florența” înaintat împăratului Constantin al XI-lea Dragases, în 1452, de Ghenadie Scholarios. Am înșirat toate astea oarecum degeaba fiindcă Biserica nu trebuie să condamne aceeași erezie de 14 000 de ori. Dacă mâine toți episcopii ortodocși din lume s-ar întâlni și v-ar jura dumneavoastră că acceptă învățătura eretică a catolicismului, nu ar trebui să se întrunească nimeni pentru a îi anatemiza, ei ar fi excluși din Biserică „automat” fiindcă Dumnezeu nu are nevoie de sinoade ca să șteargă pe cineva din cartea vieții.

Încă ceva: Dezvolt ceea ce am spus mai sus despre episcopi. Dacă începând de mâine, toți episcopii, preoții și mirenii ortodocși, afară de o băbuță, ar mărturisi că Duhul purcede și de la Fiul, și ar face asta conștienți că vorbesc contra învățăturii Bisericii, ei ar fi anatemă în secunda doi fără să facă nimeni nimic, iar Biserica, în toată plinătatea ei (incluzându-i pe cei care au murit în ea și așteptându-i pe cei care vor vrea să intre) ar trăi în acea băbuță care ar continua să mărturisească Adevărul, iar acea băbuță ar fi Biserica întreagă.

p.s.: E interesant că tot cereți documente istorice deși dumneavoastră nu le folosiți de fel pt. a vă susține afirmațiile. Dacă doriți să verificați ce am spus, căutați să citiți istoria sinodului de la Florența scrisă de Ghenadie Scholarios(inițial un susținător al unionismului.)

p.p.s.: dacă veți răspunde voi citi tot, dar, indiferent de ce ați scrie, nu voi mai continua această discuție deoarece consider invențiile pe care le prezentați pe post de fapte istorice jignitoare la adresa drepteicredințe, a forumului si a interlocutorilor dumneavoastră. Cine va vrea să afle adevărul sper că se va documenta singur.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de VladCat

Damian al Moldovei(ca fapt divers, era grec) a renunțat la unire așa cum aflăm din „Raport al arhiereilor și al celorlalți contra sinodului din Florența” înaintat împăratului Constantin al XI-lea Dragases, în 1452, de Ghenadie Scholarios.

Eu aş vrea să ştiu mai multe despre acest document, care este nou pentru mine.

Spuneţi că această declaraţie, de care nu am deocamdată cunoştinţă, a noului patriarh Ghenadie, numit cu sprijinul turcilor, este o dovadă suficientă că mitropolitul Damian a renunţat la unire ? Dacă este aşa, atunci cum se explică faptul că şi succesorul lui Damian, anume Ioachim, care i-a fost vicar în timpul vieţii, era la rândul lui unionist ?

Încă ceva: Dezvolt ceea ce am spus mai sus despre episcopi. Dacă începând de mâine, toți episcopii, preoții și mirenii ortodocși, afară de o băbuță, ar mărturisi că Duhul purcede și de la Fiul, și ar face asta conștienți că vorbesc contra învățăturii Bisericii, ei ar fi anatemă în secunda doi fără să facă nimeni nimic, iar Biserica, în toată plinătatea ei (incluzându-i pe cei care au murit în ea și așteptându-i pe cei care vor vrea să intre) ar trăi în acea băbuță care ar continua să mărturisească Adevărul, iar acea băbuță ar fi Biserica întreagă.

Sunteţi conştient, oare, că având asemenea optică, sunteţi asemenea protestanţilor ? Singura diferenţă este aceea că, de bine de rău, ei au un document scris de care se agaţă: Biblia. Nu este optica mea. Niciodată nu am să cred că adevărul este ceea ce spun băbuţele, ci am să cred că adevărul este ceea ce spun cei investiţi de Cristos, prin punerea mâinilor, să înveţe adevărul.

[Lucian008]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Sunteţi conştient, oare, că având asemenea optică, sunteţi asemenea protestanţilor ?
Singura diferenţă este aceea că, de bine de rău, ei au un document scris de care se agaţă: Biblia. Nu este optica mea. Niciodată nu am să cred că adevărul este ceea ce spun băbuţele, ci am să cred că adevărul este ceea ce spun cei investiţi de Cristos, prin punerea mâinilor, să înveţe adevărul.

Haideti sa vedem asemenea cui sunt catolicii? Daca papa maine spune ca "filioque" reprezinta o erezie ce se intampla? Si babuta face parte din Biserica asemenea clericilor, nu au intaietate la mantuire clericii. Sau ereziile recunoscute de BRC nu au fost majoritatea zdrobitoare initiate de clerici? Ei nu aveau harul primit prin punerea mainilor, nu aveau succesiune apostolica?
Aici nu este vorba de baba si de clerici. Este vorba despre Biserica, iar invatatura ei a fost statornicita deja si nu poate fi schimbata nici daca toti accepta o erezie, mai putin baba care va fi reprezentanta continuitatii Bisericii Lui Hristos.

Dar pentru ca ati raspuns unei postari ulterioare, inteleg ca ati citit si postarea mea, la care totusi nu ati binevoit sa raspundeti, asa ca repet: Daca papii sunt infailibili in materie de invatatura, iar unul a respins filioque (chiar mai multi pana sa apara erezia asta in BRC), iar altii au sustinut "filioque" cele doua invataturi se contrazic. Asa ca la care dintre cele doua renuntati?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Lucian008

Daca papa maine spune ca "filioque" reprezinta o erezie ce se intampla?

Papa nu poate spune că "filioque" reprezintă o erezie, nici mâine, nici vreodată, fiindcă dogmele referitoare la Cel Neschimbat nu se pot schimba.

Si babuta face parte din Biserica asemenea clericilor, nu au intaietate la mantuire clericii.

Corect, nimeni nu a contestat asta. Dar despre mântuire ori despre apartenenţa la Biserică vorbim, sau despre slujirea de a învăţa în Biserică ? Susţineţi că băbuţa a primit slujire de a învăţa în aceeaşi măsură cu episcopul ?

Sau ereziile recunoscute de BRC nu au fost majoritatea zdrobitoare initiate de clerici? Ei nu aveau harul primit prin punerea mainilor, nu aveau succesiune apostolica?

Eu nu cunosc erezii susţinute de BRC. Dacă vă referiţi la ereziile din vremea Bisericii Nedespărţite, da, covârşitoarea majortate au fost susţinute de clerici şi în mod frecvent de patriarhul bizantin. De aceea, când există deosebire între ce spune Papa şi ce spune un cleric, fie el şi patriarh, trebuie să dăm întâietate la ce spune Papa. În împrejurări normale, când există armonie în Biserică, funcţionează principiul infailibilităţii Bisericii. Dar în împrejurări de criză, când nu mai e clar care este aceea "Biserica", funcţionează principiile: "Ubi episcopus est, ibi Ecclesia" şi "ubi Petrus est, ibi Ecclesia". Aceasta înseamnă:
-dacă o băbuţă spune una, dar preotul meu paroh alta, înseamnă că preotul paroh are dreptate.
-dacă preotul paroh spune una, dar episcopul meu alta, înseamnă că episcopul meu are dreptate.
-dacă episcopul meu spune una, iar Papa spune alta, înseamnă că Papa are dreptate.
Cu alte cuvinte, harul primit la hirotonie nu asigură inerabilitatea, adică negreşelnicia credinţei, în schimb nu se poate ca Biserica să se înşele.

Dar pentru ca ati raspuns unei postari ulterioare, inteleg ca ati citit si postarea mea, la care totusi nu ati binevoit sa raspundeti, asa ca repet: Daca papii sunt infailibili in materie de invatatura, iar unul a respins filioque (chiar mai multi pana sa apara erezia asta in BRC), iar altii au sustinut "filioque" cele doua invataturi se contrazic. Asa ca la care dintre cele doua renuntati?

Haideţi să lucrăm pe text. Care papă spuneţi că a respins filioque şi cum a formulat exact ? Ca şi diavolul care se ascunde în detalii, de multe ori neînţelegerile noastre se datorează ignorării unor detalii. Putem vedea într-o clipă, citind documentul, dacă e o formulare care angajează infailibilitatea sau e vorba de o părere personală. Foloseşte termeni care să sugereze că e vorba de un adevăr revelat, de exemplu "părutu-s-a Spiritului Sfânt şi nouă", ori "descoperitu-s-a" ori altele de acest fel ? Sau spune ceva de gen "noi credem că". Foloseşte termeni care leagă întreaga Biserică, de exemplu "declarăm şi definim", "învăţăm că toţi credincioşii, pentru salvarea sufletelor lor, trebuie să adere la adevărul de credinţă că", ori spune ceva de genul "este o practică binecunoscută de la înaintaşii noştri aceea că.." ?

[Lucian008]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Papa nu poate spune că "filioque" reprezintă o erezie, nici mâine, nici vreodată, fiindcă dogmele referitoare la Cel Neschimbat nu se pot schimba.

Asta e problema ca unul a spus.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Corect, nimeni nu a contestat asta. Dar despre mântuire ori despre apartenenţa la Biserică vorbim, sau despre slujirea de a învăţa în Biserică ? Susţineţi că băbuţa a primit slujire de a învăţa în aceeaşi măsură cu episcopul ?

Nu. Inseamna doar ca atunci cand se bazeaza pe propria ratiune ambii sunt supusi greseli. Si daca toti episcopii vor spune de maine altceva decat invataturile statorinicite de Biserica la Sf Sinoade si babuta nu, inseamna ca babuta are dreptate.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Eu nu cunosc erezii susţinute de BRC. Dacă vă referiţi la ereziile din vremea Bisericii Nedespărţite, da, covârşitoarea majortate au fost susţinute de clerici şi în mod frecvent de patriarhul bizantin. De aceea, când există deosebire între ce spune Papa şi ce spune un cleric, fie el şi patriarh, trebuie să dăm întâietate la ce spune Papa.

Stiti care e problema ca BO recunoaste ca au existat patriarhi eretici, dar BRC nu recunoaste ca papii eu fost eretici. Bine ca sa nu mai vorbim despre cumpararea scaunului papal "sub inspitatia Duhului Sfant" cu siguranta, de lasarea lui ca mostenire copiilor legitimi sau nelegitimi, despre papii care au fost casatoriti, care au avut a amante etc.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

În împrejurări normale, când există armonie în Biserică, funcţionează principiul infailibilităţii Bisericii. Dar în împrejurări de criză, când nu mai e clar care este aceea "Biserica", funcţionează principiile: "Ubi episcopus est, ibi Ecclesia" şi "ubi Petrus est, ibi Ecclesia". Aceasta înseamnă:
-dacă o băbuţă spune una, dar preotul meu paroh alta, înseamnă că preotul paroh are dreptate.
-dacă preotul paroh spune una, dar episcopul meu alta, înseamnă că episcopul meu are dreptate.
-dacă episcopul meu spune una, iar Papa spune alta, înseamnă că Papa are dreptate.
Cu alte cuvinte, harul primit la hirotonie nu asigură inerabilitatea, adică negreşelnicia credinţei, în schimb nu se poate ca Biserica să se înşele.

Care este argumentul scripturistic pe care se bazeaza infailibilitatea papei? Nici unul. Unde se spune ca Sf Petru avea autotitate dogmatica superioara celorlalti apostoli?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Haideţi să lucrăm pe text. Care papă spuneţi că a respins filioque şi cum a formulat exact ? Ca şi diavolul care se ascunde în detalii, de multe ori neînţelegerile noastre se datorează ignorării unor detalii. Putem vedea într-o clipă, citind documentul, dacă e o formulare care angajează infailibilitatea sau e vorba de o părere personală. Foloseşte termeni care să sugereze că e vorba de un adevăr revelat, de exemplu "părutu-s-a Spiritului Sfânt şi nouă", ori "descoperitu-s-a" ori altele de acest fel ? Sau spune ceva de gen "noi credem că". Foloseşte termeni care leagă întreaga Biserică, de exemplu "declarăm şi definim", "învăţăm că toţi credincioşii, pentru salvarea sufletelor lor, trebuie să adere la adevărul de credinţă că", ori spune ceva de genul "este o practică binecunoscută de la înaintaşii noştri aceea că.." ?

Leon al III-lea a refuzat introducerea "filioque" in Crez si a gravat pe doua placi de argint forma corecta a acestuia.
Cum adica o parere personala si o problema ce tine de infailibilitate? Daca papa este infailibil in materie de invatatura cele doua corespund. Simpla formulare cu "parutu-s-a Duhului Sfnat si noua" nu ii acorda statutul de corectitutine. Stiti de ce? Pentru ca astfel ar fi o forma de magie. Si nu cred ca BRC invata ca o formulare are putere intrinseca. Formularea pe care se bazeaza si BO de altfel statorniceste doar faptul ca este o invatatura, nu ca pronuntarea cuvintelor respective au revelat adevarul.
Daca nu e obligatoriu sa corespunda parerea personala cu cea de infailibilitate papala poate ne explicati cum mai functioneaza cea din urma. Practic asa papa poate gresi la nesfarsit si e vorba despre pareri personale si cand invata corect e vorba despre infailibilitate. Pai pe acelasi principiu pot fi si eu infailibil.
Parca "parutu-sa Duhului Sfant si noua" a fost valabil la Sinodul care a sustinut varianta Crezului fara "filioque". Daca s-a statorinicit invatatura corecta despre relatiile intre Persoanele Sf Treimi nu credeti ca erau statornicite toate aspectele?