![]() |
![]() |
|
|
|
|||||||
| Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Se cunosc bine abaterile din dreapta credință a unui mare monah din spațiul intracarpatic. Dar ce se cunoaște mai puțin este explicația dată de un alt mare monah:
Întrebare: Cine este Părintele Arsenie Boca pentru Biserică, pentru noi ca țară? Pr. Iustin Pârvu: Este un apostol cu o lucrare uriașă, care crește mereu. Toate greșelile lui i s-au iertat pentru această lucrare mare, și nu numai că i s-au iertat, dar mijlocește pentru iertarea greșelilor noastre. Dacă răspunsul la întrebarea din postul anterior ar fi fost afirmativ, aceste lucruri nu ar avea sens. Adevărul este că Hristos a chemat Apostoli. Unii dintre cei mai mari sfinți au fost „întocmai cu Apostolii”: Maria Magdalena, Tecla, Constantin cel Mare, Elena, Chiril și Metodie, Fotie cel Mare, Olga, Boris, Sava, Vladimir, și alții. Hristos ne spune să învățăm toate neamurile (Mt. 28, 19), și iconomia s-a aplicat nu de puține ori pentru marii Apostoli ai credinței. Și totuși, apostolatul nu înseamnă nimic dacă credința nu e dreapta. Din contră, devine un apostolat al satanei. Totodată, credința dreapta nu poate exista fără să fie împărtășită cu alții aici sau dincolo. Și cei mai ascunși Sfinți Cuvioși devin propovăduitori dacă nu în viața pământească, după. Să spui că una se sprijină pe cealaltă e mai puțin decât este de fapt. Se întrepătrund perihoretic, sinergetic, teandric, împreună-lucrătoresc. Ca multe alte taine ale credinței adevărate, apostolatul și credința dreapta există într-o întrepătrundere de negrăit și de necugetat. E de la sine înțeles că un om nu le poate lucra pe amândouă la vreo măsură de perfecțiune, noi având proprie doar firea umană pe care ne rămâne să o lucrăm cu ajutorul lui Dumnezeu cât ni se va da. Politețea, însă, bunele maniere, buna-purtare... Acestea sunt dispozitive sociale, nu taine ale credinței. P. P. Panaitescu, ca mulți alții din tradiția sa intelectuală, nu a fost dispus să înțeleagă cu adevărat „ideia creștină ortodoxă”. Cel puțin nu la acea vârstă. Cine citește scrierile sale din ultimele zile va trebui să devină convins că P. P. Panaitescu a fost un mare luptător român, într-o luptă aprigă cu universul, de un talent de geniu, și totuși din toate punctele de vedere român adică neapărat și Ortodox.
__________________
„Nu e rău televizorul ci e rău ascultătorul dacă rău îl folosește și rău vremea-și cheltuiește” - Părintele Cleopa Last edited by RappY; 13.08.2024 at 16:42:45. |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Să pretindă cineva că moralitatea s-ar reduce la politețe și așa-zisă ,,bună purtare" este NEORTODOX, nu vreau să spun erezie, că asta ar fi un soi de neortodoxie dusă la extrem.
Să pretindă cineva că ortodoxia nu implică în mod necesar și moralitate ortodoxă, adică una care nu se balaceste plină de nesimțire în păcate împotriva Duhului Sfânt, în păcate strigătoare la Cer sau alte păcate grave este NEORTODOX. (Este adevărat că opinii contrare sunt de multe ori agreate și efectiv practicate de unii care se cred ,,stâlpi ai Bisericii", mari jupani peste supuși, chiar cu valențe de factură sclavagista, dar vor vedea ei mai devreme sau mai târziu încotro vor fi duși, că Dumnezeu nu Se lasă batjocorit, așa cum cred ei.) Prin urmare, nu există apostolat ortodox fără moralitate ortodoxă. (Sunt unii care nu știu dacă au propriu-zis o altfel de credință decât cele menționate mai sus, dar în mod sigur opțiunea lor existențială este să calce pe oricine în picioare pentru ,,înfăptuirile lor" ,,apostolicesti", însă în astfel de cazuri este vorba despre personaje care își pervertesc mintea și conștiința în mod voit, intenționat, fără a le păsa, despre personaje care se complac și în mod conștient în păcate strigătoare la Cer sau chiar în păcate împotriva Duhului Sfânt, or pe astfel de căi nu cred că se poate ,,moșteni" Împărăția lui Hristos, a Preasfintei Treimi, chiar și în cazurile unor autoinchipuiti apostoli dintre ierarhi și preoți, lucru care e adevărat că nu ar fi ușor de acceptat și de afirmat, însă personal nu am auzit până acum de existența vreunei dogme care să precizeze că un ierarh sau un preot nu are cum să ajungă în iad pentru vecii vecilor.)
__________________
„În casa lui David cele înfricoșate se lucrează, că acolo e focul, care arde toată mintea cea întinată.” (din antifonul al treilea al glasului al cincilea) |
|
#3
|
||||
|
||||
|
Citat:
Citat:
__________________
„Nu e rău televizorul ci e rău ascultătorul dacă rău îl folosește și rău vremea-și cheltuiește” - Părintele Cleopa |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
Iar cine nu acceptă că așa ceva se poate întâmpla, sunt opiniile lui; în ce mă privește am demonstrat că un ierarh s-a dovedit dispus să ,,închine" viitorul unei Nații, unei populații și unei Țări, într-un mod indirect și aparent subtil, Antihristului și celor care trăiesc și acționează în sensul venirii și luării puterii de către ,,ucigă-l toaca", sub pretextul că el, ierarhul pretinde că ,,își permite" și ,,are dreptul" (nu știm și de la cine crede el că l-ar avea), și probabil ca să creadă că și-ar lipi el numele de cine știe ce realizări, sau că s-ar răzbuna împotriva ,,neomarxistilor" sau ,,sorosistilor" etc., știut fiind că e și un personaj extrem de arogant și de ranchiunos și de plin de trufie, care crede că Biserica e un soi de posesiune absolută a lui, în care el ,,taie și spânzură" indiferent dacă el încalcă prin așa ceva sau nu voința lui Dumnezeu, probabil el se consideră pe sine un soi de ,,dumnezeu pe pământ", că altfel nu se prea pot explica faptele.
__________________
„În casa lui David cele înfricoșate se lucrează, că acolo e focul, care arde toată mintea cea întinată.” (din antifonul al treilea al glasului al cincilea) |
|
|