Sunt singura.

[ioan67]

În prealabil postat de Ramo123

Obisnuiam sa multumesc lui Dumnezeu pentru ce imi oferea. Dupa ce mi-am luat examenul de bacalaureat am fost profund recunoscatoare, pentru ca m-am rugat mult si Dumnezeu ma ajutat. Stiti cum se spune, te rogi sa te ajute trebuie sa ii si multumesti tot prin rugaciuni. Daca ceri ceva si primesti trebuie sa si multumesti. M-am rugat si dupa ce mi-am luat bacul in semn de multumire si am incercat sa ma rog mai mult decat ma rugam inainte.

Foarte frumos!...:) Multumesc, imi e si mie de folos.
Din pacate uneori ne comportam ca niste copii nazurosi, capriciosi, pe scurt rasfatati: inhatam bombonica si uitam sa multumim...:)

În prealabil postat de Ramo123

Apoi dintr-o data nu m-am mai simtit bine. Si de atunci sunt tot asa o perioada ma simt bine, apoi iar am cosmaruri.

Daca imi permiteti o opinie: treaba asta trebuie discutata foarte serios atat cu un psi (fie si medic) cat si cu un duhovnic.
Uneori se suprapun doua (sau mai multe) probleme dar noi resimtim situatia global, nediferentiat, ca fiind proasta.
Cosmarurile, de pilda, pot avea foarte multe cauze. Ele pot semnaliza (si "trata", deoarece visul e o supapa de eliberare a tensiunilor precum si un proces cu efect reparator in inconstient) o tulburare psihica, vreun conflict intrapsihic sau pot exprima o problema organica (a vreunui organ, a sistemului endocrin, a creierului) sau pot avea o etiologie duhovniceasca. Si, repet, uneori se pot suprapune toate acestea!
Dupa cunostintele mele, imi permit sa va recomand urmatorii pasi: incepeti cu un consult medical (medicul de familie etc.), continuati cu un psi si apoi concentrati-va serios pe lucrarea duhovniceasca. Cam asta ar fi ordinea desi, mai intai, pentru toate aceste "preumblari" ar fi foarte bine sa luati binecuvantare, din capul locului, de la duhovnic.
De ce am propus aceasta ordine?
Evident, cu gandul la putina smerenie...
Daca e vorba de o problema organica, aceasta se trateaza la medic. Nu e de folos psihologul (decat ca adjuvant, pentru suport) si nu se rezolva prin Spovedanie si Sfantul Maslu in mod direct, decat daca e vorba despre o minune (sau maladia este in mod clar de sorginte duhovniceasca). Si stim ca nu e lucru crestinesc sa ne bazam pe minuni... Desi ele pot fi facute de Bunul Dumnezeu, cand El voieste. Dar nu Ii fortam Mana ci ne smerim, facind ce face orice om care sufera de vreo maladie: cerem ajutor medicului. Acesta este un act de smerenie, mai intai!
Daca nu e o problema organica evidenta, putem face pasul urmator: discutam cu un psi. Uneori tulburarile sufletesti se exprima in corp. De exemplu: depresia cronica (cu dureri ale muschilor, articulatiilor etc.), anxietatea (cu stari de rau generalizat, cu tahicardie, variatii ale presiunii arteriale, vertij, senzatii de sufocare, transpiratii abundente etc.), tulburarile histrionice (conversii, pana la nivelul paraliziei...). Si multe altele se pot petrece... Desigur, chiar si cosmaruri... Iar dupa un tratament corect simptomele dispar. E lucru dovedit, nu are rost sa ne mai indoim.
In fine, lucrarea duhovniceasca e deja treaba tainica. Aici e rolul de neinlocuit al sfintitului preot al Domnului. Nu imi permit asadar sa dau sfaturi, mentionez doar ca lucrarea rugaciunii fara povatuitor si fara ascultare de duhovnic poate fi foarte primejdioasa.

Dumnezeu sa va poarte pasii!