Parintii sunt impotriva

[Bublisor]

Vreau sa lamuresc ceva ca tot se aduce in discutie asta. Desi suntem de 8 ani impreuna de foarte putin timp ne.am cunoscut si intim. Stiu ca este pacat,dar la momentul respectiv m.am gandit ca daca totul vine din iubire poate vom fi iertati.

Nu m.a suparat nimeni pe acest forum,ba din contra o sa tin cont de toate parerile si pt asta va multumesc ca v.ati rupt din timpul dvs sa imi dati mie sfaturi.

[Florinvs]

Cu placere! Acuma ramane dumneavoastra sa judecati si sa analizati si sa luati o decizie, si va doresc sa luati o decizie, care sa va faca fericita toata viata! Numai bine va doresc!

[nacu simona]

În prealabil postat de Bublisor

Vreau sa lamuresc ceva ca tot se aduce in discutie asta. Desi suntem de 8 ani impreuna de foarte putin timp ne.am cunoscut si intim. Stiu ca este pacat,dar la momentul respectiv m.am gandit ca daca totul vine din iubire poate vom fi iertati.

Nu m.a suparat nimeni pe acest forum,ba din contra o sa tin cont de toate parerile si pt asta va multumesc ca v.ati rupt din timpul dvs sa imi dati mie sfaturi.

Iarta-ma pentru vorbele mele prea dure, dar te asigur ca nu au fost lipsite de compasiune. Ma bucur de asemenea ca iti vei lua ragaz sa reflectezi, ceea ce inseamna ca esti o fata cu judecata. Sunt alaturi de tine cu tot sufletul si nadajduiesc sa-ti rezolvi cu bine problemele.
Maica Domnului sa fie cu tine!

Nu doar ca esti o persoana modesta care a acceptat atatia ani prietenia cu un baiat ce nu se ridica la anumite pretentii, dar esti caracterizata si de cumintenie?
Doar tu stii ce sta in spatele acestor "calitati".


P.S. Daca nu-l iubesti, poate ar fi mai bine sa asculti de mama, indiferent de motivele pe care le invoca ea. Iar daca nu stii cum anume sa-l iubesti pe cel alaturi de care vei traiesti o viata, mergi la un duhovnic sa-ti explice el.

Nu te grabi sa-ti revendici dreptul la maturitate, esti inca un copil!

[Bublisor]

În prealabil postat de crinrin

Nu doar ca esti o persoana modesta care a acceptat atatia ani prietenia cu un baiat ce nu se ridica la anumite pretentii, dar esti caracterizata si de cumintenie?
Doar tu stii ce sta in spatele acestor "calitati".


P.S. Daca nu-l iubesti, poate ar fi mai bine sa asculti de mama, indiferent de motivele pe care le invoca ea. Iar daca nu stii cum anume sa-l iubesti pe cel alaturi de care vei traiesti o viata, mergi la un duhovnic sa-ti explice el.

Nu te grabi sa-ti revendici dreptul la maturitate, esti inca un copil!

Mereu am fost o persoana modesta si niciodata nu am suportat superioritatea indiferent de ce functie detin. Am crescut intr.o familie modesta,stiu ce inseamna greul,dar odata ajunsa la facultate nu mi.am schimbat mentalitatea doar prin prisma functiei pe care o voi avea. Pot spune ca sunt si o fata cuminte,desi nu stiu exact la ce va referiti,am avut o educatie mai stricta si poate asta mi.a prins bine,nu sunt genul sa pierd noptile prin cluburi,sa am un anturaj " rau" etc,ba din contra sunt destul de linistita,mi.am ascultat parintii mereu doar relatia mea a fost motiv de discutie intre noi.

Ma gandesc ca acest baiat nu a aparut in viata mea intamplator,poate chiar e jumatatea mea sau poate trebuie sa invat ceva din aceasta experienta.

[vsovi]

În prealabil postat de Bublisor

Mereu am fost o persoana modesta si niciodata nu am suportat superioritatea indiferent de ce functie detin.

Trebuie să răbdăm superioritatea altora dacă ea se dovedeşte dreaptă iar tu nu trebuie să ai complexe de inferioritate, toţi greşim şi toţi suntem păcătoşi în general aşa că nu trebuie ca modestia exagerată să nu te lase să-ţi împlineşti iubirea. Mă refer la iubirea de Dumnezeu.

Am crescut intr.o familie modesta,stiu ce inseamna greul,dar odata ajunsa la facultate nu mi.am schimbat mentalitatea doar prin prisma functiei pe care o voi avea.

E foarte bine că nu-ţi doreşti bogăţii lumeşti căci modestia asta numită sărăcie, pe care nu vrei să o părăseşti pentru funcţii, te eliberează de toate dorinţele deşarte. Deci eşti de apreciat pentru o astfel de modestie.

Pot spune ca sunt si o fata cuminte,desi nu stiu exact la ce va referiti,am avut o educatie mai stricta si poate asta mi.a prins bine,nu sunt genul sa pierd noptile prin cluburi,sa am un anturaj " rau" etc,ba din contra sunt destul de linistita,mi.am ascultat parintii mereu doar relatia mea a fost motiv de discutie intre noi.

Mă bucur să aud că ai dus pînă acuma o astfel de viaţă curată. De ce şi pentru ce vrei să ţi-o strici?

Ma gandesc ca acest baiat nu a aparut in viata mea intamplator,poate chiar e jumatatea mea sau poate trebuie sa invat ceva din aceasta experienta.

Păi tu pui pe seama superstiţiilor relaţia ta? Sau crezi că Dumnezeu vrea să-ţi dăruie ''experienţe'' să nu zic sexuale?

Deci în primul rînd trebuie să-ţi lămureşti dacă e iubire ceea ce simţi pentru el, adică gîndindu-te la alţi băieţi ar trebui să fi sigură că numai el e alesul... trimisul... marea ta iubire... şi în orice alte condiţii, cînd alţi pretendenţi ai cunoaşte sau ai întîlni, inima ta ar înclina numai şi numai spre el.

Dar trebuie să îl şi cunoşti cu adevărat, căci dacă îţi faci doar vise frumoase şi basme şi poveşti despre el... atunci te vei complexa singură gîndind că e Christos sau Făt Frumos... deci îndrăzneşte să-ţi dai seama ce faci... căci o relaţie fără iubire e un calvar, o iubire închipuită e mai rea decît o ură, căci te face prizonieră pentru o viaţă unei minciuni.

Eu te sfătuiesc să-l iubeşti mult mai mult pe Dumnezeu şi văzînd ce zice prietenul tău şi cum se manifestă în faţa marii tale iubiri de Dumnezeu sincere... să tragi tu concluzia dacă îl iubeşti şi pe el cu adevărat sau doar din complexul tău de inferioritate şi modestie exagerată... care n-ar trebui să fie un argument, căci n-ai de ce să fii complexată... orice om e foarte frumos şi foarte bine făcut de Dumnezeu... nimeni nu e mai de apreciat şi mai superior ca altul doar aşa că îşi dă aere de superioritate şi te ia peste picior şi în balon.

Deci îndrăzneşte să te lămureşti şi apoi să-ţi dai seama pe cine şi cum iubeşti şi ce vrei de la viaţa ta şi de la Dumnezeu.

[Bublisor]

În prealabil postat de vsovi

Trebuie să răbdăm superioritatea altora dacă ea se dovedeşte dreaptă iar tu nu trebuie să ai complexe de inferioritate, toţi greşim şi toţi suntem păcătoşi în general aşa că nu trebuie ca modestia exagerată să nu te lase să-ţi împlineşti iubirea. Mă refer la iubirea de Dumnezeu.

E foarte bine că nu-ţi doreşti bogăţii lumeşti căci modestia asta numită sărăcie, pe care nu vrei să o părăseşti pentru funcţii, te eliberează de toate dorinţele deşarte. Deci eşti de apreciat pentru o astfel de modestie.



Mă bucur să aud că ai dus pînă acuma o astfel de viaţă curată. De ce şi pentru ce vrei să ţi-o strici?



Păi tu pui pe seama superstiţiilor relaţia ta? Sau crezi că Dumnezeu vrea să-ţi dăruie ''experienţe'' să nu zic sexuale?

Deci în primul rînd trebuie să-ţi lămureşti dacă e iubire ceea ce simţi pentru el, adică gîndindu-te la alţi băieţi ar trebui să fi sigură că numai el e alesul... trimisul... marea ta iubire... şi în orice alte condiţii, cînd alţi pretendenţi ai cunoaşte sau ai întîlni, inima ta ar înclina numai şi numai spre el.

Dar trebuie să îl şi cunoşti cu adevărat, căci dacă îţi faci doar vise frumoase şi basme şi poveşti despre el... atunci te vei complexa singură gîndind că e Christos sau Făt Frumos... deci îndrăzneşte să-ţi dai seama ce faci... căci o relaţie fără iubire e un calvar, o iubire închipuită e mai rea decît o ură, căci te face prizonieră pentru o viaţă unei minciuni.

Eu te sfătuiesc să-l iubeşti mult mai mult pe Dumnezeu şi văzînd ce zice prietenul tău şi cum se manifestă în faţa marii tale iubiri de Dumnezeu sincere... să tragi tu concluzia dacă îl iubeşti şi pe el cu adevărat sau doar din complexul tău de inferioritate şi modestie exagerată... care n-ar trebui să fie un argument, căci n-ai de ce să fii complexată... orice om e foarte frumos şi foarte bine făcut de Dumnezeu... nimeni nu e mai de apreciat şi mai superior ca altul doar aşa că îşi dă aere de superioritate şi te ia peste picior şi în balon.

Deci îndrăzneşte să te lămureşti şi apoi să-ţi dai seama pe cine şi cum iubeşti şi ce vrei de la viaţa ta şi de la Dumnezeu.

Nu sunt deloc complexata,dar nu am vrut sa fiu ca cei care ajung "sus" uita de unde au plecat. Poate si de asta nu m.a deranjat ca el nu are studii superioare.

De.a lungul timpului am mai avut tangente cu baieti care s.au dovedit interesati de mine dar pe care eu i.am refuzat,deci cred ca asta nu e o problema.

[vsovi]

În prealabil postat de Bublisor

Nu sunt deloc complexata,dar nu am vrut sa fiu ca cei care ajung "sus" uita de unde au plecat. Poate si de asta nu m.a deranjat ca el nu are studii superioare.

De.a lungul timpului am mai avut tangente cu baieti care s.au dovedit interesati de mine dar pe care eu i.am refuzat,deci cred ca asta nu e o problema.

Păi el nu s-ar putea simţi complexat şi inferior dacă nu are studii superioare şi tu ai? Sau poate el se laudă că e un jmecher plin de bani.

Păi dacă dealungul timpului ai refuzat mulţi băieţi, pe acesta nu-l refuzi doar pentru că crezi tu că ţi-a sosit timpul măritişului? Sau de ce nu-l refuzi şi pe acesta? Oare din superstiţia asta, a sosirii timpului de măritiş, refuzi să vezi că n-are facultate şi că tu fiindu-i superioară poate că el nici măcar nu te iubeşte ci doar te consideră superioară părîndu-i că te poate folosi ca să fie şi el mai sus prin tine?.. şi tu prin banii lui?

De ce nu vrei să te lămureşti dacă îl iubeşti? Nu zic să te îndoieşti de iubirea ta pentru el ci zic să te lămureşti dacă nu cumva ''iubirea'' ta sau a lui nu are la baza tot felul de interese şi superstiţii. Superstiţii care defapt nu sunt iubire ci iluzia unei iubiri ajungînd voi amîndoi pînă la urmă într-o capcană a căsătoriei. Şi asta pentru că nu vreţi să vă lămuriţi dacă vă iubiţi şi dacă sunteţi unul pentru altul tot ceea ce vă doriţi... tot ce vă doriţi după Dumnezeu.

[nacu simona]

În prealabil postat de Bublisor

Mereu am fost o persoana modesta si niciodata nu am suportat superioritatea indiferent de ce functie detin. Am crescut intr.o familie modesta,stiu ce inseamna greul,dar odata ajunsa la facultate nu mi.am schimbat mentalitatea doar prin prisma functiei pe care o voi avea. Pot spune ca sunt si o fata cuminte,desi nu stiu exact la ce va referiti,am avut o educatie mai stricta si poate asta mi.a prins bine,nu sunt genul sa pierd noptile prin cluburi,sa am un anturaj " rau" etc,ba din contra sunt destul de linistita,mi.am ascultat parintii mereu doar relatia mea a fost motiv de discutie intre noi.

Ma gandesc ca acest baiat nu a aparut in viata mea intamplator,poate chiar e jumatatea mea sau poate trebuie sa invat ceva din aceasta experienta.

Orice se poate intampla, dar nimic nu este intamplator, desigur.
Insa chestia cu jumatatea, cu sufletul pereche tine mai degraba de un aforism, ori de un amatorism filozofic, ca si zodiile, norocul , destinul si tot ce NU se poate controla si stapani de vointa si cunoasterea omului.
Insa nu ar trebui sa te opresti aici, ci cauta sa mergi catre un adevar palpabil, in care sa te implici constient, rezonabil si responsabil.
Este de apreciat si faptul ca esti o fata modesta, drept pentru care nu ar trebui niciodata sa uiti de unde ai plecat, dar asta nu inseamna ca trebuie sa te multumesti cu putin, sau cu orice.
Ca esti cuminte, comparativ cu alte fete, aici este si meritul parintilor tai, pe care ii felicit si ii respect.
Si eu am o fata studenta la buget(urmeaza primul an) si este la fel de cuminte, si a inteles si importanta cuminteniei inainte de casatorie, la fel cum a inteles si iubitul ei, student si el.
Deci pana la urma viata noastra nu este totusi un hazard, ci noi insine ne-o construim si daca nu stim sa-i punem piloni de rezistenta si tot ce mai trebuie, atunci macar sa luam in considerare un proiect avizat, caci prezinta oricum mai multa garantie si protectie.
Asa cum noi toti de pe forum ne-am silit sa te ajutam fiecare cum a crezut de cuviinta, aducand dovezi, experienta si bunavointa, asa si tu ar trebuie sa nu te opresti doar la nivelul unor constatari empirice, ci zbate-te sa-ti dezvolti orizontul cunoasterii, sa stai de vorba - dupa cum toti te-au sfatuit- cu unul sau cu mai multi preoti duhovnici, si sa cauti sa implinesti ceeea ce majoritatea dintre ei te sfatuiesc.
Daca insa nu te atrage credinta, ceea ce nu este un repros din partea mea, caci nu este obligatoriu sa fim toti la fel, atunci macar asculta de parinti. Daca nici acest lucru nu te indeamna inima sa faci, atunci consulta macar un psiholog,sau un doctor, care este oricum deja introdus in starea de spirit a breslei in care vei ajunge si tu.
Suntem cu inima alturi de tine si ne rugam sa-ti gasesti cat mai repede usurare de toate indoielile tale si sa iti gasesti pacea sufleteasca.
Iti doresc sa devii un doctor adevarat, caci avem foarte multa nevoie de astfel de oameni.
Maica Domnului sa fie cu tine!

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de nacu simona

Insa nu ar trebui sa te opresti aici, ci cauta sa mergi catre un adevar palpabil, in care sa te implici constient, rezonabil si responsabil.

Acel adevăr este dragostea lui, declarată, mărturisită, susţinută, alături de dorinţa lui de a se căsători cu ea şi a fi o familie împreună.

În prealabil postat de nacu simona

dar asta nu inseamna ca trebuie sa te multumesti cu putin, sau cu orice.

Unde spune Hristos, că nu trebuie să ne mulţumim cu puţin? Când? Unde? Sau care Apostol, sau Sfânt Părinte, spune asta?

În prealabil postat de nacu simona

Ca esti cuminte, comparativ cu alte fete, aici este si meritul parintilor tai, pe care ii felicit si ii respect.

Dacă părinţii ei sunt manipulatori şi posesivi, să nu-i asculte. Dacă nu o îndeamnă la mântuire şi căsătorie, fiindcă acel băiat nu câştigă suficient, nu are diplome şi alte aberaţii, părinţii ei, amândoi sau numai unu, greşeşte cumplit.

În prealabil postat de nacu simona

Si eu am o fata studenta la buget (urmeaza primul an) si este la fel de cuminte, si a inteles si importanta cuminteniei inainte de casatorie, la fel cum a inteles si iubitul ei, student si el.

Felicitări fetei tale, surioară. Dar cu "bublişor", dacă a înţeles mai târziu importanţa fecioriei, ce facem? E de lepădat? Niciodată. O ajutăm cum putem.
Şi dacă ea îl iubeşte pe iubitul ei cu care e de 8 ani, şi dragostea-i este împărtăşită şi susţinută de a lui, au toate clauzele posibile, mai ales de la Dumnezeu, să se căsătorească, spre mântuire.

În prealabil postat de nacu simona

Deci pana la urma viata noastra nu este totusi un hazard, ci noi insine ne-o construim si daca nu stim sa-i punem piloni de rezistenta si tot ce mai trebuie, atunci macar sa luam in considerare un proiect avizat, caci prezinta oricum mai multa garantie si protectie.

Doar cu Hristos şi în Hristos, prezintă o garanţie şi protecţie, inclusiv în cazul lui Iov.

În prealabil postat de nacu simona

Asa cum noi toti de pe forum ne-am silit sa te ajutam fiecare cum a crezut de cuviinta, aducand dovezi, experienta si bunavointa, asa si tu ar trebuie sa nu te opresti doar la nivelul unor constatari empirice, ci zbate-te sa-ti dezvolti orizontul cunoasterii, sa stai de vorba - dupa cum toti te-au sfatuit- cu unul sau cu mai multi preoti duhovnici, si sa cauti sa implinesti ceeea ce majoritatea dintre ei te sfatuiesc.

Da, de acord, dar acea dezvoltare a orizontului cunoaşterii, să fie numai prin prisma Bisericii şi a lui Hristos, altfel, este o dezvoltare spre iad.

În prealabil postat de nacu simona

Daca insa nu te atrage credinta, ceea ce nu este un repros din partea mea, caci nu este obligatoriu sa fim toti la fel, atunci macar asculta de parinti.

Când părinţii te învaţă prostii din orgoliile şi patimile lor, nu trebuie să asculte de ei.

În prealabil postat de nacu simona

Daca nici acest lucru nu te indeamna inima sa faci, atunci consulta macar un psiholog, sau un doctor, care este oricum deja introdus in starea de spirit a breslei in care vei ajunge si tu.

Orice îţi spune psihologul, până la urmă tot cum vrei tu vei face. Important e să vrei să faci ce te învaţă Hristos, Biserica, Sfinţii.

În prealabil postat de nacu simona

Suntem cu inima alturi de tine si ne rugam sa-ti gasesti cat mai repede usurare de toate indoielile tale si sa iti gasesti pacea sufleteasca.

În inima ta, tu o vrei despărţită de prietenul ei, cu asta inimă îi eşti alături tu, soră... Of... Şi ne mirăm că musulmanii fac 8 sau 10 copii şi de altele ne mirăm, dar nu ne mirăm de ce nu este Hristos în viaţa noastră...

În prealabil postat de nacu simona

Tu vrei sa o faci sa-si puna serios intrebarea:Il iubesc ? Sau mai degraba o ispitesti daca e in stare sa-ti dea acel raspuns deplin:Il iubesc atat de mult incat mi-as da viata pentru el.

Când o persoană îşi dă viaţa pentru altă persoană, nu înseamnă nici că se sinucide, nici că se pune în faţa gloanţelor, ci că îşi jertfeşte viaţa pentru acea persoană.
Dacă şi-au jertfit deja unul cu altul 8 ani din viaţă, e firesc că se iubesc. Apoi, dacă se despart, e ca şi cum acei 8 ani de viaţă, au fost aruncaţi la gunoi.
Cât de mică trebuie să fie inima unui om, să-şi dorească aşa ceva?

În prealabil postat de nacu simona

Oare avem dreptul asupra acestor analize coercitive? Sa lasam fata sa-si traga sufletul.

Dragostea nu e coercitivă, deci nu constrânge, e libertatea prin excelenţă. Sigur că îşi trage sufletul, tu te simţi obosită nu ea, dooamnă "duhovnic".
Când aduceţi acel canon, doamnă duhovnic?

În prealabil postat de nacu simona

Nu-i putem pompa cu de-a sila nici credinta, nici iubire, nici casatorie, nici despartire.

Dar ţi-ai dori, aşa-i, doamnă "duhovnic"? Analizând psihologic, lucrurile despre care vorbeşti, le doreşti şi le înmulţeşti înăuntrul tău. Deci aveţi spirit dictatorial.

În prealabil postat de nacu simona

Apoi noi am neglijat un lucru: toti o consideram lipsita de discernamant, ca si cand Hristos nu S-a intrupat si pentru ea, ca si cand ar exista un timp strict al deciziilor luate corect

Nu, eu n-am considerat-o nicio secundă lipsită de discernământ. Ci cu multă iubire faţă de el.
Da, există un timp strict al deciziilor luate corect. Când Hristos, prin harul Duhului Sfânt, locuieşte înăuntrul omului.

În prealabil postat de nacu simona

ca si cand doar ei nu i se mai ingaduie a gresi si ca si cand daca acum ar lua o hotarare care sa ne uimeasca pe toti, asta ar insemna ca de-acum inainte nu se va mai confrunta cu situatii in care sa trebuiasca sa ia decizii capitale.

I se îngăduie a greşi. Tocmai de aceea se străduieşte, şi prin noi, să nu greşească. Căsătorindu-se cu el şi înmulţind împreună o viaţă în Hristos, nu vor greşi.
În plus, toate deciziile sunt oarecum capitale, pentru mântuirea noastră, pentru toate vom da socoteală.

În prealabil postat de nacu simona

Si peste toate astea noi venim ca unii cu desavarsire curati si statornici in credinta si iubire. Bublisor ar trebui sa stie ca si noi ne luptam, nu cu lumea si cu oamenii, ci cu noi insine, cu patimile noastre, cu nedesavarsirile noastre, cu multele noastre slabiciuni si ca niciunul dintre noi nu este desavarsit si fara de pacat.

Suntem păcătoşi, şi ne silim, din luptele noastre, să ne mântuim. Şi aşa ne sfătuim, spre mântuire.
Şi ba da, ne luptăm şi cu lumea, sunt trei mari lupte ale creştinului: cu lumea, cu noi înşine şi cu demonii.

În prealabil postat de nacu simona

Viata este o lupta continua si nu consta intr-o singura victorie, sau o singura infrangere, dar in acelasi timp viata este plina si de frumusete, daca avem constiinta impacata.

Nu vom avea niciodată conţiinţa curată, fiindcă niciodată nu facem deajuns, şi pururea suntem nevrednici de tot şi toate, şi mereu la mila Domnului.

Nu mai fă pe duhovnica, doamnă, că nu eşti. Sfaturile tale sunt foarte lumeşti şi fără sevă mântuitoare.