Relatia Bibliei cu Ortodoxia - nelamuriri

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de iustin10

Chiar nu intelegeti ca daca nu porti inca 10 talanti dupa tine ,nu ai facut mare lucru in viata asta?

Copile, nu te juca cu vorbele. Fiecaruia dintre noi ni s-a incredintat "un talant". La final, va fi de-ajuns sa avem doar doi, pentru ca Dumnezeu vede straduinta fiecaruia. Dar tu... Tu nici macar nu ai inteles care e talantul tau. Cei drept nici eu nu prea stiu, in ce ma priveste, fiindca de nimic bun nu sunt in stare si tare ma tem ca nu voi avea deloc ce sa arat.
Lumea suntem noi, aparent la fel, dr atat de diferiti. Unul e zidar, altul fochist, altul medic, altul inginer si tot asa. Daca stii sa faci case, fa case, Omule (nu ma refer la tine ci la toti care suntem zidire a lui Dumnezeu). Daca ai ajuns medic, fii bun si fa-ti meseria fara sa pretinzi avantaje de la deznadajduiti si chinuiti deja de propriile lor neputinte. Daca esti primar, nu te substitui lui Dumnezeu pe de o parte, iar pe de alta facand tot felul de nedreptarti. Daca esti politist, daca esti ce ti-a oranduit Dumnezeu sa fii, fa cu talantul tau, bucurie Stapanului, pentru ca in mod concret, acel talant nu ti-a apartinut niciodata si nu ai niciun merit asupra lui. Deci, toate foloasele de pe el sa-ti fie curate, nu udate de lacrimile si durerea celorlalti.
Cei ce aduc mai multi talanti, sunt cu adevarat "alesi". Pentru ca ei nu pastreaza nimic pentru ei si nu e zi sa nu osteneasca din greu, desi... nu-i roaga nimeni si ... nu le ofera nimeni din lumea asta vreo recompensa!

N-am timp pe cât aş vrea să am,
Suflet sărman!
M-am risipit tot căutând
În van
Potcoave de cai morţi !…
Sute de cărţi…
Pierdute printre rafturi şi coperţi
De autori celebri şi… experţi !…
Ce-a mai rămas din ele-acum ?
Povara unei Cruci în drum,
Sub soarele dogoritor,
Urcând Golgota faptelor!…
Câtă risipă ? Câte nopţi
Pierdeam mereu
Închis în mine, fără Dumnezeu?...
Mă frământam, din zori în miezul nopţii,
Ca să descopăr, astfel, taina vieţii.
Şi rămâneam supus în umbra morţii,
Printre filozofii întortocheate,
Cu fraze-alese, sau alambicate…
Mă complăceam în fals şi slăbiciune,
Fără esenţă, fără adâncime,
Că nu găseam nicicum "Cuvinte vii" !...
Doar vorbe goale !... Simple fantezii !...

Te-am chinuit mereu, suflet sărman
Şi te-am ţinut închis între zăbrele,
Înghesuit de gânduri efemere,
În loc să te apropii de liman !
Ai fi putut avea "Comoară-n cer"
De ţi-aş fi dat la vreme, cele bune,
Dar ai rămas dator în căi străine
Iar ca să te salvez, e greu să sper !...
Talantul care ni s-a dat
Şi-a risipit în van, menirea.
Naiv, mi-am compromis zidirea,
Că la vrăjmaş a fost amanetat!...
O viaţă a trecut pe lângă noi !
Orgoliu, slăbiciune şi noroi…
Ţinut pustiu şi dezolant…
Aveam talent, dar… nu aveam Talant !...