Citat:
În prealabil postat de CristianR
Dialogul dintre preoți și credincioși/necredincioși este foarte necesar, dar cred că bine este ca el să aibă loc în spațiul fizic al bisericii, într-un timp consacrat în acest scop.
Dacă acolo lipsește, este bine să fie și pe internet, însă mă tem că asta ar da apă la moară izolării tot mai mari dintre credincioși și Biserică.
De aceea, cred că o inițiativă mai bună ar fi ca în fiecare parohie să existe întâlniri cu credincioșii în afara slujbelor, în care să se poată discuta liber. Cunosc o astfel de parohie. Poate mai sunt și altele. Patriarhul a cerut, din câte știu, ca preoții să rezerve un timp săptămânal pentru catehizare.
Întâlnirea credincioșilor este necesară nu numai pentru aceasta, ci și ca să se cunoască între ei, să nu mai fim străini unii de ceilalți, să devenim o comunitate veritabilă.
Odată realizate aceste întâlniri, cred că prezența preoților pe internet ar fi benefică chiar pe forumuri ca acesta, nu neapărat pe saituri parohiale, care ar putea deveni o sumedenie de insule izolate.
|
Pe de o parte, Biserica e bolniță și școală. Or, la doctor și la învățător se cade să meargă cel aflat în nevoi, precum Mahomed la munte. (Câtă vreme omul nu e cu totul invalid, ori pe patul de moarte, desigur - dar chiar și atunci el poate fi adus de semeni, cum aflăm în câteva locuri din Evanghelie.) Până și bebelușul își caută singur țâța, face niscaiva efort pentru a trăi...
Pe de altă parte, ținînd cont de faptul că tot mai mulți oameni își petrec tot mai mult timp pe internet pentru satisfacerea diverselor nevoi, Biserica ne pune la dispoziție și această cale de acces către Hristos, fie ea și indirectă.
Cu toate acestea, cred că rămân decisive cel puțin două lucruri care nu pot fi înlocuite de siteuri ori de alte mijloace ale tehnologiei informatice: comunitatea efectivă a persoanelor credincioase și energia vie a Cuvântului transmisă de preot și receptată în chip deplin doar la fața locului. Ca să nu mai pomenesc de Sfintele Taine care, evident, nu se pot primi de către credincios decât în relația interpersonală concretă, față către față, cu preotul și cu ceilalți credincioși.
Să fiu iertat pentru opinie, dar cred că viața unei familii nu poate fi "consumată" și împlinită
exclusiv pe internet, deși acesta poate fi un mijloc/instrument cu destule valențe pozitive, așa cum s-a și precizat deja în comunicatele Patriarhiei precum și pe topic. Așa și în Ecclesia, comunicarea prin media în general nu poate suplini miezul vieții de credință care presupune întâlnirea concretă, în carne și oase, a credincioșilor care formează
comunitatea euharistică.
"Unde sunt doi sau trei..."