Catholic – fost Ortodox ; despre unicitatea bisericii

În prealabil postat de Lucian008

In afara de monologul asta autist ai si alte replici?
Te-am mai intrebat dar nu raspunzi. Ne spui si noua ce carti ortodoxe ai citit si ce nu ai inteles in ele? Ne spui si noua daca tu stii care sutn invataturile BO si care sunt invataturile BC? Ne spui si noua daca stii ca un pacat (erezia de exemplu) este suficient sa pierzi mantuirea? Ne spui si noua de ce este o dovada ca rosariul este mai bun pentru a ti-a fost tie mai usor sa il retii si nu ar fi la fel de bune mantrele budhiste? Ne spui si noua care este dovada ta ca BO recunoaste validitatea tainelor BC?
Ps: Daca vrei mai avem multe intrebari la care tu nu stii sa raspunzi, dar fara nici un temei sustii ca BC este Biserica lui Hristos.

Te astepti, sincer, sa primesti (fie si un) raspuns?
La partea cu mantrele budiste &rozariul pot sa iti raspund eu: deoarece asa-zisul sfint Ioan Paul al II-lea si Dalai Lama (alt mos cu mecla smechera si declaratii cu enspe sensuri) au fost vreme indelungata colegi de clovnerie globalizanta cu pretentii spirituale in slujba noii ordini a haosului, si deoarece, ca un corolar, se rostesc mantre si se practica meditatii in cateva "manastiri" catolice din Occident (da, ai citit bine) la fel de "firesc" ca sunetele urmatoare consumului excesiv de leguminoase fierte, logic ca astea "merg impreuna".
Supusenia umana e vecina, prea deseori si cu consecinte prea dramatice, cu imbecilitatea. Daca, in urma asa-zisului Sinod Ecumenist de "unire a credintelor", se stabileste, de catre Papa & tradatorii din partea noastra, ca posturile sunt manifestari de subversiune antieuropeana si cei ce le tin sunt anatema, sau ca "mariajele" "same-gender" sunt aprobate de Dumnezeu (!!!!), sunt destule zeci de milioane de idioti care sa se supuna. Cu bucurie, deoarece biserica (?!?) le da liber la porcarii.
Bat campii? Ar fi bine. Cine si-ar fi imaginat ca seful unei organizatii spirituale crestine va da declaratii unsuroase cam curcubeice (stii ce organizatii foloseste curcubeul, nu? de aia am subliniat) in tendinta? ei uite ca realitatea bate pina si paranoia ex-colegului antiecumenism si a grupului cipofob, sau a unui ciudat ultra-sceptic obsedat de istoria ascunsa a lumii si Bisericii, ca mine.

[IonJohn]

1. Like our venerable predecessors Pope Paul VI and Ecumenical Patriarch Athenagoras who met here in Jerusalem fifty years ago, we too, Pope Francis and Ecumenical Patriarch Bartholomew, were determined to meet in the Holy Land “where our common Redeemer, Christ our Lord, lived, taught, died, rose again, and ascended into Heaven, whence he sent the Holy Spirit on the infant Church” (Common communiqué of Pope Paul VI and Patriarch Athenagoras, published after their meeting of 6 January 1964). Our meeting, another encounter of the Bishops of the Churches of Rome and Constantinople founded respectively by the two Brothers the Apostles Peter and Andrew, is a source of profound spiritual joy for us. It presents a providential occasion to reflect on the depth and the authenticity of our existing bonds, themselves the fruit of a grace-filled journey on which the Lord has guided us since that blessed day of fifty years ago.

2. Our fraternal encounter today is a new and necessary step on the journey towards the unity to which only the Holy Spirit can lead us, that of communion in legitimate diversity. We call to mind with profound gratitude the steps that the Lord has already enabled us to undertake. The embrace exchanged between Pope Paul VI and Patriarch Athenagoras here in Jerusalem, after many centuries of silence, paved the way for a momentous gesture, the removal from the memory and from the midst of the Church of the acts of mutual excommunication in 1054. This was followed by an exchange of visits between the respective Sees of Rome and Constantinople, by regular correspondence and, later, by the decision announced by Pope John Paul II and Patriarch Dimitrios, of blessed memory both, to initiate a theological dialogue of truth between Catholics and Orthodox. Over these years, God, the source of all peace and love, has taught us to regard one another as members of the same Christian family, under one Lord and Saviour, Jesus Christ, and to love one another, so that we may confess our faith in the same Gospel of Christ, as received by the Apostles and expressed and transmitted to us by the Ecumenical Councils and the Church Fathers. While fully aware of not having reached the goal of full communion, today we confirm our commitment to continue walking together towards the unity for which Christ our Lord prayed to the Father so “that all may be one” (Jn 17:21).

3. Well aware that unity is manifested in love of God and love of neighbour, we look forward in eager anticipation to the day in which we will finally partake together in the Eucharistic banquet. As Christians, we are called to prepare to receive this gift of Eucharistic communion, according to the teaching of Saint Irenaeus of Lyon (Against Heresies, IV,18,5, PG 7,1028), through the confession of the one faith, persevering prayer, inner conversion, renewal of life and fraternal dialogue. By achieving this hoped for goal, we will manifest to the world the love of God by which we are recognized as true disciples of Jesus Christ (cf. Jn 13:35).

4. To this end, the theological dialogue undertaken by the Joint International Commission offers a fundamental contribution to the search for full communion among Catholics and Orthodox. Throughout the subsequent times of Popes John Paul II and Benedict the XVI, and Patriarch Dimitrios, the progress of our theological encounters has been substantial. Today we express heartfelt appreciation for the achievements to date, as well as for the current endeavours. This is no mere theoretical exercise, but an exercise in truth and love that demands an ever deeper knowledge of each other’s traditions in order to understand them and to learn from them. Thus we affirm once again that the theological dialogue does not seek a theological lowest common denominator on which to reach a compromise, but is rather about deepening one’s grasp of the whole truth that Christ has given to his Church, a truth that we never cease to understand better as we follow the Holy Spirit’s promptings. Hence, we affirm together that our faithfulness to the Lord demands fraternal encounter and true dialogue. Such a common pursuit does not lead us away from the truth; rather, through an exchange of gifts, through the guidance of the Holy Spirit, it will lead us into all truth (cf. Jn 16:13).

5. Yet even as we make this journey towards full communion we already have the duty to offer common witness to the love of God for all people by working together in the service of humanity, especially in defending the dignity of the human person at every stage of life and the sanctity of family based on marriage, in promoting peace and the common good, and in responding to the suffering that continues to afflict our world. We acknowledge that hunger, poverty, illiteracy, the inequitable distribution of resources must constantly be addressed. It is our duty to seek to build together a just and humane society in which no-one feels excluded or emarginated.

6. It is our profound conviction that the future of the human family depends also on how we safeguard – both prudently and compassionately, with justice and fairness – the gift of creation that our Creator has entrusted to us. Therefore, we acknowledge in repentance the wrongful mistreatment of our planet, which is tantamount to sin before the eyes of God. We reaffirm our responsibility and obligation to foster a sense of humility and moderation so that all may feel the need to respect creation and to safeguard it with care. Together, we pledge our commitment to raising awareness about the stewardship of creation; we appeal to all people of goodwill to consider ways of living less wastefully and more frugally, manifesting less greed and more generosity for the protection of God’s world and the benefit of His people.

7. There is likewise an urgent need for effective and committed cooperation of Christians in order to safeguard everywhere the right to express publicly one’s faith and to be treated fairly when promoting that which Christianity continues to offer to contemporary society and culture. In this regard, we invite all Christians to promote an authentic dialogue with Judaism, Islam and other religious traditions. Indifference and mutual ignorance can only lead to mistrust and unfortunately even conflict.

8. From this holy city of Jerusalem, we express our shared profound concern for the situation of Christians in the Middle East and for their right to remain full citizens of their homelands. In trust we turn to the almighty and merciful God in a prayer for peace in the Holy Land and in the Middle East in general. We especially pray for the Churches in Egypt, Syria, and Iraq, which have suffered most grievously due to recent events. We encourage all parties regardless of their religious convictions to continue to work for reconciliation and for the just recognition of peoples’ rights. We are persuaded that it is not arms, but dialogue, pardon and reconciliation that are the only possible means to achieve peace.

9. In an historical context marked by violence, indifference and egoism, many men and women today feel that they have lost their bearings. It is precisely through our common witness to the good news of the Gospel that we may be able to help the people of our time to rediscover the way that leads to truth, justice and peace. United in our intentions, and recalling the example, fifty years ago here in Jerusalem, of Pope Paul VI and Patriarch Athenagoras, we call upon all Christians, together with believers of every religious tradition and all people of good will, to recognize the urgency of the hour that compels us to seek the reconciliation and unity of the human family, while fully respecting legitimate differences, for the good of all humanity and of future generations.

10. In undertaking this shared pilgrimage to the site where our one same Lord Jesus Christ was crucified, buried and rose again, we humbly commend to the intercession of the Most Holy and Ever Virgin Mary our future steps on the path towards the fullness of unity, entrusting to God’s infinite love the entire human family. “ May the Lord let his face shine upon you, and be gracious to you! The Lord look upon you kindly and give you peace!” (Num 6:25-26).

Jerusalem, 25 May 2014

[IonJohn]

1 . Ca și predecesorii noștri venerabili Papa Paul al VI și Patriarhul Ecumenic Athenagoras care sa întâlnit aici în Ierusalim în urmă cu cincizeci de ani, și noi , Papa Francis și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu , au fost determinate să se întâlnească în Țara Sfântă ", în care Mântuitorul nostru comun , Hristos, Domnul nostru , a trăit , a învățat , a murit , a înviat și sa înălțat la cer , de unde a trimis Duhul Sfânt asupra Bisericii copil " ( comunicat comun de Papa Paul al VI-lea și Patriarhul Athenagoras , publicat după întâlnirea lor din 6 ianuarie 1964) . Întâlnirea noastră , o altă întâlnire a Episcopilor Bisericilor din Roma și Constantinopol întemeiate , respectiv, de către doi frațiApostoli Petru și Andrei , este o sursă de bucurie spirituală profundă pentru noi . Acesta prezintă o ocazie providențială pentru a reflecta pe profunzimea și autenticitatea obligațiuni noastre existente , în sine rodul o călătorie plină de har pe care Domnul ne-a ghidat din acea zi binecuvântată de acum cincizeci de ani .

2 . Întâlnirea noastră fraternă astăzi este un pas nou și necesar pe drumul spre unitatea la care numai Duhul Sfânt ne , ca de comuniune poate duce în diversitate legitimă . Ne amintim cu recunoștință profundă pașii pe care Domnul ne-a permis deja să le îndeplinească. Îmbrățișarea schimb dintre Papa Paul al VI-lea și Patriarhul Athenagoras aici în Ierusalim , după multe secole de tacere , a deschis calea pentru un gest important , eliminarea din memoria și din mijlocul Bisericii a actelor de excomunicare reciprocă în 1054 . Aceasta a fost urmată de un schimb de vizite între respective vede de la Roma și Constantinopol , prin corespondență regulată și , mai târziu , prin decizia anunțată de către Papa Ioan Paul al II-lea și Patriarhul Dimitrios , de binecuvântată memorie atât , pentru a iniția un dialog teologic al adevărului între catolici și ortodoxă . De-a lungul acestor ani , Dumnezeu , sursa tuturor pace și iubire , ne-a învățat să privim unul pe altul ca membri ai aceleiași familii creștine , sub un singur Domn și Mântuitor , Isus Hristos , și să ne iubim unul pe altul , astfel încât să putem mărturisi nostru credința în aceeași Evanghelie a lui Hristos , așa cum a primit de Apostoli și -a exprimat și transmise nouă de către Sinoadele Ecumenice și Părinții Bisericii . În timp ce pe deplin conștient de a nu fi atins scopul de a comuniunii depline , astăzi confirmăm angajamentul nostru de a continua mersul pe jos împreună spre unitatea pentru care Hristos, Domnul nostru sa rugat Tatălui , astfel " ca toți să fie una " ( In 17,21 ) .

3 . Ei bine, conștienți de faptul că unitatea se manifestă în iubirea de Dumnezeu și iubirea de aproapele , așteptăm cu nerăbdare în așteptarea dornic de ziua în care vom participa în cele din urmă împreună la banchet euharistic . Ca și creștini , suntem chemați să se pregătească pentru a primi acest dar al comuniunii euharistice , în conformitate cu învățătura de Sfântul Irineu de Lyon ( Împotriva ereziilor , IV , 18,5 , PG 7,1028 ) , prin mărturisirea de o credință , perseverent rugăciune , de conversie interior , reînnoire a vieții și dialog fratern . Prin realizarea acestui sperat pentru obiectiv, ne vom manifesta în lumea dragostea lui Dumnezeu prin care suntem recunoscuți ca adevărați ucenici ai lui Isus Hristos ( cf. Ioan 13:35 ) .

4 . În acest scop , dialogul teologic întreprinse de către Comisiei Mixte Internaționale oferă o contribuție fundamentală la căutarea comuniunii depline între catolici și ortodocși . De-a lungul vremurilor ulterioare ale Papilor Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea , și patriarhul Dimitrios , progresul întâlnirile noastre teologice a fost substanțială . Astăzi, ne exprimăm aprecierea sinceră pentru realizările de până acum, precum și pentru eforturile actuale . Acesta nu este un simplu exercițiu teoretic , ci un exercițiu în adevăr și iubire , care necesită o cunoaștere mai profundă a tradițiilor reciproc , în scopul de a le înțelege și de a învăța de la ei . Astfel, afirmăm încă o dată că dialogul teologic nu are în vedere o mai mic numitor comun teologic pe care pentru a ajunge la un compromis , ci este mai degrabă despre aprofundarea înțelegere una de tot adevărul pe care Hristos a dat Bisericii Sale , un adevăr pe care nu încetăm să înțelege mai bine cum urmăm îndemnurile Duhului Sfânt . Prin urmare , afirmăm împreună că fidelitatea noastră față de Domnul cere întâlnire frățească și dialog adevărat . O astfel de preocupare comună nu ne duce departe de adevăr ; mai degrabă , printr-un schimb de daruri , prin călăuzirea Duhului Sfânt , ne va conduce în tot adevărul ( cf. Ioan 16:13 ) .

5 . Cu toate acestea, chiar așa cum ne-am face aceasta calatorie spre deplina comuniune deja avem datoria de a oferi mărturie comună la iubirea lui Dumnezeu pentru toți oamenii de la care lucrează împreună în serviciul umanității , în special în apărarea demnității persoanei umane în fiecare etapă de viață și sanctitatea căsătoriei pe baza de familie , în promovarea păcii și a binelui comun , și ca răspuns la suferința care continua sa afecteze lumea noastră . Noi recunoaștem că foamea , saracia , analfabetismul , distribuția inechitabilă a resurselor trebuie să fie în mod constant abordate . Este de datoria noastră de a căuta pentru a construi împreună o societate dreaptă și umană , în care nimeni nu se simte exclus sau emarginated .

. 6 Este convingerea noastră profundă că viitorul familiei umane depinde și de modul în care ne proteja - atât prudent și plin de compasiune , cu dreptate și corectitudine - darul creației care Creatorul nostru ne-a încredințat . Prin urmare , ne recunoaștem în pocăință maltratarea ilicită a planetei noastre , ceea ce este echivalent cu a păcatului înaintea ochilor lui Dumnezeu . Ne reafirmăm responsabilitatea și obligația de a favoriza un sentiment de umilință și moderație , astfel încât toți să simtă nevoia de a respecta creație și să -l protejeze cu grija noastra . Împreună , ne angajăm angajamentul nostru de a cresterea gradului de constientizare cu privire la dirijarea de creație ; apelăm la toți oamenii de bună credință să ia în considerare moduri de a trăi mai puțin risipitor și mai frugal , manifestând mai puțin lăcomie și mai mult generozitate pentru protecția lumea lui Dumnezeu și în beneficiul poporului Său .

7 . Nu este , de asemenea, o nevoie urgentă pentru o cooperare eficientă și angajată a creștinilor , în scopul de a proteja peste tot dreptul să-și exprime în mod public credința cuiva și de a fi tratați corect atunci când se promovează ceea ce creștinismul continuă să ofere societății și culturii contemporane . În acest sens , vă invităm pe toți creștinii să promoveze un dialog autentic cu iudaismul , islamul și alte tradiții religioase . Indiferența și ignoranța reciprocă poate duce doar la neîncredere și , din păcate, chiar de conflict .

8 . Din acest oraș sfânt din Ierusalim , ne exprimăm îngrijorarea profundă comun pentru situația creștinilor din Orientul Mijlociu și pentru dreptul lor de a rămâne cetățeni cu drepturi depline ai țările lor . In încredere ne întoarcem la Dumnezeu atotputernic și milostiv într- o rugăciune pentru pace în Țara Sfântă și în Orientul Mijlociu , în general . Ne rugăm în special pentru Bisericile din Egipt , Siria și Irak , care au suferit cel mai grav din cauza evenimentelor recente . Noi încurajăm toate părțile , indiferent de convingerile lor religioase să continue să lucreze pentru reconciliere și pentru recunoașterea doar de drepturile oamenilor . Suntem convinși că aceasta nu este de arme , dar dialog , iertare și reconciliere , care sunt singurele mijloace posibile pentru a obține pacea .

9 . Într-un context istoric marcat de violență , indiferență și egoism , mulți bărbați și femei de astăzi simt că s-au rătăcit . Tocmai prin mărturia noastră comună la vestea bună a Evangheliei pe care am putea fi capabil de a ajuta oamenii din timpul nostru pentru a redescoperi drumul care duce la adevăr , dreptate și pace . United în intențiile noastre , și amintind de exemplu , acum cincizeci de ani aici în Ierusalim , de Papa Paul al VI-lea și Patriarhul Athenagoras , facem apel la toți creștinii , împreună cu credincioșii din fiecare tradiție religioasă și toți oamenii de bună voință , de a recunoaște urgența ora care ne obligă să caute reconcilierea și unitatea familiei umane , cu respectarea deplină a diferențelor legitime , pentru binele întregii omeniri și a generațiilor viitoare .

10 . În efectuarea acest pelerinaj comun la site-ul nostru în cazul în care un același Domn Iisus Hristos a fost răstignit , îngropat și a înviat , ne rugam cu umilință la mijlocirea Sfintei Sfintelor și Ever Fecioara Maria noastre viitoare pași pe calea spre plinătatea unității , încredințându- iubirea infinită a lui Dumnezeu întregii familii umane . " Fie ca Domnul să lumineze fața asupra ta , și să se îndure de tine ! Domnul fața Sa către tine și să vă dea pacea ! " ( Num 6:25-26 ) .

Ierusalim , 25 mai 2014
Google Translate for Business:Translator ToolkitWebsite TranslatorGlobal Market Finder

[AlinB]

Si ce ar trebui sa intelegem din toata risipa asta de cuvinte?
Tu ce ai priceput?

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de AlinB

Si ce ar trebui sa intelegem din toata risipa asta de cuvinte?

Faptu ca, virgula Google si-a updatat translatorul de fraze.Update la Google
Translate, atata tot.

[IvanTurbinca]

În prealabil postat de AlinB

Si ce ar trebui sa intelegem din toata risipa asta de cuvinte?
Tu ce ai priceput?

Că se apropie vremea lor. John cel Cinstit are misiunea să pregătească calea pe forumul acesta. Desigur că nu este singurul...

пошли в торбочку, черти... Paşol na turbinca, ciorti!

[AlinB]

Poate sa se faca comisii peste comisii, sa se vorbeasca mult si bine, mai degraba o sa fie un Papa (pro)gay decat ortodoxul sub Papa.
Romano-catolicismul e defect tare, pe langa pretentiile Papale, pe langa latura teologica cu care isi sparg capul mintile inalte, fara progrese reale, evident, a facut multe alte alegeri proaste, "simplificari" deloc inspirate, orice romano-catolic mai traitor poate sa recunoasca asta.

Chiar si fostul nostru coleg romano-catolic de forum, Mihnea Dragomir, cu toate ca facea pe fatza propaganda BRC, era mare fan al unei ramuri "traditionaliste" aflate in conflict cu linia "oficiala" (si da, si sunt mai multe astfel de "ramuri"), ramura care are destule de reprosat BRC, si chiar pe buna dreaptate, suficient de mult incat sa se plaseze pe pozitii cvasi-schismatice.

[stefan florin]

În prealabil postat de IonJohn

Aici tu faci pacat prin inducere in eroare! Vorbesti ca un mincinos de Sfinta Biserica Catholica! E pacat impotriva duhului Sfant! Biserica Ortodoxa Romana a recunoscut validitatea sacramentelor Catholice si a ridicat toate anatemele care au fost impotriva ei!

unde scrie asa ceva?

[Dalian]

În prealabil postat de AlinB

Chiar si fostul nostru coleg romano-catolic de forum, Mihnea Dragomir, cu toate ca facea pe fatza propaganda BRC, era mare fan al unei ramuri "traditionaliste" aflate in conflict cu linia "oficiala" (si da, si sunt mai multe astfel de "ramuri"), ramura care are destule de reprosat BRC, si chiar pe buna dreaptate, suficient de mult incat sa se plaseze pe pozitii cvasi-schismatice.

Nu e „fost” coleg.
Intră el zilele astea și te va contrazice.
O să vezi tu!

[IonJohn]

Portughezii au cerut consacrarea lor inimii Sfintei Fecioare in 1931 si ei au fost neutrii in al doilea razboi mondial...