preot divortat

În prealabil postat de cezar_ioan

O altă posibilă sursă a confuziei poate fi, însă, chiar neînţelegerea, fie şi la nivel bazal, a Dumnezeirii. Nu se poate să Îl cunoşti pe Dumnezeu, fie şi din auzite şi totodată să mai crezi că psihologii sunt o echipă/formaţie/breaslă specializată în a-L concura, ori contrazice, în mod programatic, pe Dumnezeu.

Mai ramane de stabilt cata credinta in Dumnezeu au psihologii. Ori, cred ca asta e important.
Indiferent de metehnele pacientului, rolul psihologului este de a-l face pe acesta sa se simta bine in pielea sa: adica sa se accepte cum e, nu sa se schimbe pe sine. Ori, este stiut, ca singurul, care a revolutionat omenirea este Iisus Hristos, iar El ne cere sa ne schimbam in bine, sa ne indepartam de pacate si sa devenim Omul nou.

[zaharia_2009]

Stie cineva sa ma lamureasca despre obiectul de studiu si de actiune al psihologiei ?

În prealabil postat de zaharia_2009

Stie cineva sa ma lamureasca despre obiectul de studiu si de actiune al psihologiei ?

Wikipedia:
Psihologia (din limba greacă: ψυχή psyché = suflet, λόγος logos = știință) este știința care studiază comportamentul uman, inclusiv funcțiile și procesele mentale ca inteligența, memoria, percepția, precum și experiențele interioare și subiective cum sunt sentimentele, speranțele și motivarea, procese fie conștiente, fie inconștiente.
În acest cadru general al activității psihice distingem următoarele categorii:
Conținut psihic sau de conștiință: elementul care, intr-un moment determinat, face obiectul unei funcțiuni psihice.
Funcțiuni psihice: modalitatea specifică a activităților conștiente independent de conținutul lor.
Mecanisme psihice: modalitatea specifică a activităților inconștiente.
Sfere sau straturi psihice: ansamblul de funcțiuni și mecanisme comune unei anumite funcțiuni psihice (de ex.: sfera afectivă, sfera cognitivă etc.).
Tipul psihologic: ansamblul caracteristicilor individuale intelectuale, afective și voluntare care pot fi schematizate într-un mod abstract (personalitatea).
Psihologii adoptă diverse modalități în studiul activității psihice. De exemplu, psihologia experimentală folosește metode știițifice în descrierea și înțelegerea cauzelor și relațiilor reciproce ale unor procese diferite cum sunt percepția, învățarea, memorizarea și comportamentul social. Psihologia umanistică face mai de grabă investigații calitative pentru a cerceta experiențele subiective ale ființelor umane.
De la înființarea primului laborator experimental de psihologie de către Wilhelm Wundt în 1879 la Universitatea din Lipsca (Leipzig), psihologia s-a separat treptat de filozofie, din care provenea, pentru a deveni o specialitate de sine stătătoare cu o serie de direcții și subspecialități, care dispun doar în parte de un limbaj comun.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de Miha-anca

Wikipedia:
Psihologia (din limba greacă: ψυχή psyché = suflet, λόγος logos = știință) este știința care studiază comportamentul uman, inclusiv funcțiile și procesele mentale ca inteligența, memoria, percepția, precum și experiențele interioare și subiective cum sunt sentimentele, speranțele și motivarea, procese fie conștiente, fie inconștiente.
În acest cadru general al activității psihice distingem următoarele categorii:
Conținut psihic sau de conștiință: elementul care, intr-un moment determinat, face obiectul unei funcțiuni psihice.
Funcțiuni psihice: modalitatea specifică a activităților conștiente independent de conținutul lor.
Mecanisme psihice: modalitatea specifică a activităților inconștiente.
Sfere sau straturi psihice: ansamblul de funcțiuni și mecanisme comune unei anumite funcțiuni psihice (de ex.: sfera afectivă, sfera cognitivă etc.).
Tipul psihologic: ansamblul caracteristicilor individuale intelectuale, afective și voluntare care pot fi schematizate într-un mod abstract (personalitatea).
Psihologii adoptă diverse modalități în studiul activității psihice. De exemplu, psihologia experimentală folosește metode știițifice în descrierea și înțelegerea cauzelor și relațiilor reciproce ale unor procese diferite cum sunt percepția, învățarea, memorizarea și comportamentul social. Psihologia umanistică face mai de grabă investigații calitative pentru a cerceta experiențele subiective ale ființelor umane.
De la înființarea primului laborator experimental de psihologie de către Wilhelm Wundt în 1879 la Universitatea din Lipsca (Leipzig), psihologia s-a separat treptat de filozofie, din care provenea, pentru a deveni o specialitate de sine stătătoare cu o serie de direcții și subspecialități, care dispun doar în parte de un limbaj comun.

Aş fi onorat şi fericit să comentaţi liber, măcar 5 minute,
aceste propoziţii de care s-ar amuza trei sferturi din elevii mei dintr-a zecea....:))))

P.S. Sunt cel puţin 3 perle în caraghiosul text pe care l-aţi postat. Pentru fiecare dintre ele eu acord nota 1 (urmînd să fac nişte vrăji, în următoarele săptămâni, pentru a adăuga un zero) elevului de clasa a X-a.

http://dunastu.files.wordpress.com/2...sihologie1.pdf

Un curs mediocru (altul nu am găsit pe net), fad şi plicticos, însă acest curs are meritul de a expune multe chestiuni de bază, chiar dacă într-o limbă de lemn... Prof. Negovan e o doamnă foarte harnică şi serioasă. În lipsa oricărui talent pentru psihologie, pedagogie şi redactare atractivă, găsim totuşi o compilare făcută cu seriozitate, cu simţ de răspundere ş.a. Merită citit!

În prealabil postat de cezar_ioan

Aş fi onorat şi fericit să comentaţi liber, măcar 5 minute,
aceste propoziţii de care s-ar amuza trei sferturi din elevii mei dintr-a zecea....:))))

P.S. Sunt cel puţin 3 perle în caraghiosul text pe care l-aţi postat. Pentru fiecare dintre ele eu acord nota 1 (urmînd să fac nişte vrăji, în următoarele săptămâni, pentru a adăuga un zero) elevului de clasa a X-a.

http://dunastu.files.wordpress.com/2...sihologie1.pdf

Un curs mediocru (altul nu am găsit pe net), fad şi plicticos, însă acest curs are meritul de a expune multe chestiuni de bază, chiar dacă într-o limbă de lemn... Prof. Negovan e o doamnă foarte harnică şi serioasă. În lipsa oricărui talent pentru psihologie, pedagogie şi redactare atractivă, găsim totuşi o compilare făcută cu seriozitate, cu simţ de răspundere ş.a. Merită citit!

Wikipedia s-ar bucura daca ai face un comentariu pe marginea acestui articol.
http://en.wikipedia.org/wiki/Isotherm
Apesi butonul "Talk" si scrii comentariul.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de zaharia_2009

Stie cineva sa ma lamureasca despre obiectul de studiu si de actiune al psihologiei ?

Bineînţeles că nu.
Şi nu e nici un topic pe tema asta...

[tabitha]

În prealabil postat de cezar_ioan

Bineînţeles că nu.
Şi nu e nici un topic pe tema asta...

Cezar, te asteptăm să revii pe forum. La fel și Zaharia. :)

[cezar_ioan]

În prealabil postat de zaharia_2009

Stie cineva sa ma lamureasca despre obiectul de studiu si de actiune al psihologiei ?

Cum e? Vă aduce vreun folos materialul? Vă răspunde la unele întrebări?
http://dunastu.files.wordpress.com/2...sihologie1.pdf

Mai sunt şi alte lucrări edificatoare, pentru o introducere.
În schimb, pentru o aprofundare, e necesar studiul câtorva zeci de lucrări fundamentale. O parte din ele sunt traduse în română, majoritatea circulă în engleză şi franceză.

Recomand tuturor cu căldură lucrarea "Psihologie cognitivă" de Mircea Miclea.
Este o capodoperă, pentru cine are un minim de duh în cunoaşterea omului....

[cezar_ioan]

În prealabil postat de Miha-anca

cata credinta in Dumnezeu au psihologii. Ori, cred ca asta e important.

Sigur că da. E la fel de important ca şi:
- câtă credinţă au pantofarii
- câtă credinţă au ginecologii
- câtă credinţă au arhitecţii
- câtă credinţă au muzicienii
- educatoarele
- bonele
- învăţătoarele
- profesorii
- poeţii
- ş.a.m.d.

Într-adevăr, această problemă a credinţei psihologilor (anume câtă) e cu MUUUULT mai importantă şi mai crucială pentru soarta oamenilor şi a vieţii bisericeşti decât o dilemă micuţă, insignifiantă, minoră:
CÂTĂ ŞI CE FEL DE CREDINŢĂ AU PREOŢII?
CĂLUGĂRII?
EPISCOPII?

şi în general CÂTĂ CREDINŢĂ AU CREŞTINII DIN BISERICILE NOASTRE...............

În prealabil postat de cezar_ioan

Sigur că da. E la fel de important ca şi:
- câtă credinţă au pantofarii
- câtă credinţă au ginecologii
- câtă credinţă au arhitecţii
- câtă credinţă au muzicienii
- educatoarele
- bonele
- învăţătoarele
- profesorii
- poeţii
- ş.a.m.d.

Într-adevăr, această problemă a credinţei psihologilor (anume câtă) e cu MUUUULT mai importantă şi mai crucială pentru soarta oamenilor şi a vieţii bisericeşti decât o dilemă micuţă, insignifiantă, minoră:
CÂTĂ ŞI CE FEL DE CREDINŢĂ AU PREOŢII?
CĂLUGĂRII?
EPISCOPII?

şi în general CÂTĂ CREDINŢĂ AU CREŞTINII DIN BISERICILE NOASTRE...............

Spre deosebire de psiholog, pantofarul imi atinge pantofii, nu sufletul.
In cazul in care nu stii, prima pereche homosexuala din Scandinavia, care s-a casatorit la Primarie, erau unul preot, iar celalalt psiholog.