Antropologia (teologica) ortodoxa

[Adrianna]

Deocamdata am gasit:

"30. Iar tuturor fiarelor pamantului si tuturor pasarilor cerului si tuturor vietatilor ce se misca pe pamant, care au in ele suflare de viata, le dau toata iarba verde spre hrana. Si a fost asa."

Nu tin minte daca este singurul pasaj, mai caut, insa exprimarea de "suflare de viata" este identica, de ce sensul ar fi altul? De ce "suflarea de viata" nu ar fi viata trupeasca biologica? Iar ceea ce ati explicat voi la punctul 3 sa fie cuprins in faptul de a crea omul dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, expresie folosita numai pentru om?


Din acest citat:

"7. Atunci, luand Domnul Dumnezeu tarana din pamant, a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata si s-a facut omul fiinta vie."

reiese ca suflarea de viata l-a facut pe om pur si simplu o fiinta vie. Chiar si noi atunci cand spunem: "si-a dat viata" nu ne referim la a-si da sufletul cuiva, ci viata lui biologica, si Domnul insusi spune ca nu este iubire mai mare decat a-si da viata pentru altcineva. Daca "suflarea de viata" il face pe om viu si "suflarea de viata" exista si la animale, nu poate fi decat viata propriu-zisa mai ales ca expresia este folosita des in Vechiul Testament si despre cei pacatosi, sau poate asta nu are relevanta. Cand o sa mai am timp o sa mai caut despre animale.


Multumesc de raspunsuri!