Momentele de pustiire

Am intrat in aceasta familie mare si buna a forumului, vorbind.

Desi pot sa verific primul meu cuvant, de la "nastere", n-o voi face. (Vor face-o, poate, altii, din nestiute motive...) Cine, vorbind, isi mai aminteste ganguritul?... Si cum i-ar folosi?...

Caci pocainta, mi-a vorbit Dumnezeu printr-o blanda prietena, se face cu privirea spre viitor... Fericita fii tu, bunul meu inger cu nume de sfanta, fericita fii tu intru Domnul Hristos!

Mosit am fost de voi si cred ca am crescut. Slava lui Dumnezeu! Lauda (sfanta) voua!

Plang pentru Geonektarios (m-a iubit), pentru Scotland (l-am ranit), pentru Mara (+) si MariS si CristiBoss s.a.m.d... Plang pentru vremea mea fara voi, de acum.
Si nu deznadajduiesc....... :)+

Am vorbit, oare, doar ca sa ma auziti? Sa ma fac auzit spre lauda mea? Spre naltare?
Da, da, imi impun sa o spun: da, da, da.
Orice prunc vrea sa fie primit. Si, in plin gangurit, asa cum aude asa cearca sa faca: vorbeste.

M-am rusinat de cuvintele mele, o stiti. Nu putine ori eu am spus-o. Nu fara de plans, nu de forma, ci-n miezul neintelegerii mele a stat o rusine mai inalta ca mine. Slava lui Dumnezeu!

Veti rade, iar unii, batrani, vor surade... Dar eu chiar am luat-o "pe bune"!........

Vorbind, pe drept cuvant ma spovedesc acum, vorbind eu doar vroiam sa aflu.
Ca n-am putut sa cred nicicum, bunii mei, alt fel de-nvatatura decat prin indrazneala de a iesi din sine. Iar aici pe forum aceasta a insemnat: scrie! spune tot ce simti, tot ce crezi! (cu incercarea, deseori ratata, de a nu rani pe altul...)

Am vorbit spre a afla Drumul spre Domnul.

Doream, prin asteptatele voastre replici la cuvintele mele, sa aflu despre ceva mai desavarsit decat mine. Aveam neaparat nevoie de un corabier mai incercat decat mine.
Ati fost, cu totii, aceasta!

Nu stiam: sunt, Doamne, pe calea Ta dreapta?...
M-ati ajutat sa aflu. Eu nu sunt.

Dar nu deznadajduiesc...:)

AMIN+
AMIN+
AMIN+
Am intrat in lume vorbind, fratilor si surorilor.
Si am aflat, prin Voia Domnului, intre voi (si va multumesc pentru asta, o, nespus va multumesc!) ca "a vorbi despre ceea ce este mai presus de noi se poate preschimba in graire in desert". (Sofronie Zaharov)