Nelamurire

[I.Calin]

În prealabil postat de misteria

Poti avea o relatie care sa fie platonica la 17 ani, in rest conotatiile sexuale e indicat sa vina mai tarziu iar dupa opinia unora (pe care nu o impartasesc in totalitate)doar daca va fi ca rezultat al unei casatorii...Pb este ca te indragostesti la 17 dar nu vei fi fiind atat de "limitat" incat sa te mariti/insori la anii aceia, dar nici sa te sihastresti ....

Cum se împacă opinia bolduită mai sus cu faptul de a fi creștin? După știința mea, nici o confesiune creștină nu acceptă relațiile intime în afara căsătoriei.

Sau "Altă confesiune" înseamnă ceva din afara creștinismului? Sau e vorba doar despre adaptarea la lume, adică "să fim și noi în rând cu lumea", să nu fim considerați limitați, sihăstriți sau mai știu eu chiar bigoți.

Oricum, e trist că o anormalitate (păcat) în termeni creștini e acceptată tot mai mult ca stare firească / naturală. (Vezi, Doamne, avem necesități "fiziologice", a se citi, totuși, necesități drăcești sau pur și simplu nevoia "de a nu fi eu mai prejos ca altul").

În prealabil postat de Iuliiiii

Eu ma refeream la dorinta aceea sa ti respectiva persoana de mana,in brate sa o saruti.atat!Multumesc mult ca imi raspundeti.Chiar am ajuns intr-un punct in care imi pun multe intrebari

E foarte firesc ca relaţia de iubire să înceapă, încet, încet, să cuprindă şi trupul. Aşa este firea, care e lăsată tot de Dumnezeu. Şi când iubim, iubim şi cu sufletul, şi cu trupul. Dar important este ca sufletul sa fie condus de minte, iar trupul de amâmdouă.

Atingerile, mângâierile, săruturile, îmbrăţişările vor cere, încet, încet, mai mult; şi, bineînţeles, relaţiile trupeşti înainte de căsătorie sunt păcat.
Dar nu trebuie să vă temeţi să vă căsătoriţi de tineri. E o cale binecuvântată de a vă feri de păcat.

În prealabil postat de Iuliiiii

Da,ideea este ca persoana la care tin are aceasta convingere.Ca nu este bine sa ai o relatie pana cand nu esti pregatit sa iti intemeiezi o familie.Si in sustinerea acestui argument a venit cu citatul acela.Oricum am inceput sa ma tot framant din cauza a ceea ce a spus.Ma intreb,oare atunci cand doi tineri se indragostesc si se aprinde o anumita pasiune intre ei,dorinta de a te tine de mana,a te imbratisa,saruta...reprezinta un pacat?Stiu ca era un citat"cine se uita la o femeie si o pofteste a preacurvit cu ea in inima lui".Are cineva cunostinte exacte din Biblie in acest sens fara sa fie subiectiv si sa poata sa imi explice mai pe larg?

Există săruturi pătimașe și săruturi nepătimașe..există îmbrațișări pătimașe și îmbrațișări nepătimașe...Trebuie găsită o măsură, un echilibru. Iisus condamna poftele pătimașe desigur...cele nepătimașe sunt ok :)...un lucru e cert..unirea trupească până în căsătorie nu poate fi decât pătimașă fiindcă e nevoie de mult har pentru a fi transfigurată..har care este dăruit la Taina Cununiei...în rest trebuie să găsiți voi singuri măsura în toate.

[AlinB]

În prealabil postat de Iuliiiii

Da,ideea este ca persoana la care tin are aceasta convingere.Ca nu este bine sa ai o relatie pana cand nu esti pregatit sa iti intemeiezi o familie.Si in sustinerea acestui argument a venit cu citatul acela.

Poate fi mai degraba un pretext decat un motiv.
Poate are alte prioritati.

În prealabil postat de I.Calin

Cum se împacă opinia bolduită mai sus cu faptul de a fi creștin? După știința mea, nici o confesiune creștină nu acceptă relațiile intime în afara căsătoriei.

Sau "Altă confesiune" înseamnă ceva din afara creștinismului? Sau e vorba doar despre adaptarea la lume, adică "să fim și noi în rând cu lumea", să nu fim considerați limitați, sihăstriți sau mai știu eu chiar bigoți.

Oricum, e trist că o anormalitate (păcat) în termeni creștini e acceptată tot mai mult ca stare firească / naturală. (Vezi, Doamne, avem necesități "fiziologice", a se citi, totuși, necesități drăcești sau pur și simplu nevoia "de a nu fi eu mai prejos ca altul").

Mda..dar teoria e teorie si practica ne mananca...Ai fi uimit cati au facut amor inainte de casatorie, din cei ce sunt pe forum, chit ca nu ar recunoaste-o nici in ruptul capului.....Dar sunt si exceptii....Sa fii tu una din ele? Posibil, dar personal ma indoiesc(sa fiu iertata ca nu o zic din rautate)....

[I.Calin]

În prealabil postat de misteria

Mda... dar teoria e teorie și practica ne mănâncă... Ai fi uimit câți au facut amor înainte de căsătorie, din cei ce sunt pe forum, chit că nu ar recunoaște-o nici în ruptul capului... Dar sunt și excepții... Să fii tu una din ele? Posibil, dar personal mă indoiesc (să fiu iertată că nu o zic din răutate)...

Nu cred că un creștin autentic nu ar recunoaște ce a făcut înainte de căsătorie (orice faptă reprobabilă ar fi). Dar sper că ești de acord cu mine că aceste lucruri sunt strict personale și fiecare răspundem pentru ele.

N-am de ce să te iert fiindcă nu ai greșit cu nimic, dar nu înțeleg de ce atâta îndoială. Aha, suntem tot timpul măcinați de gândul că un om care apare fără păcat (vorbesc în general, nu e cazul meu!) sigur are el ceva, nu-i așa? "Că doar nimeni nu e perfect..." Păguboasă mentalitate... Eu spun că semenii noștri merită ceva mai multă încredere și lipsă de prejudecăți. (Iarăși spun, nu e cazul meu!)

Multă pace!

[Iuliiiii]

În prealabil postat de AlinB

Poate fi mai degraba un pretext decat un motiv.
Poate are alte prioritati.

Nu am de unde sa stiu niciodata exact,insa mi-a demonstrat prin mai multe lucruri ca nu minte.Acum detaliul pe care l-am omis este acela ca persoana respectiva nu este ortodoxa.Si de aici vin toate conceptiile diferite.Oricum eram foarte curioasa sa aflu daca are dreptate si daca exista anumite citate in Biblie din care sa reiasa acest lucru

[Iuliiiii]

În prealabil postat de AlinB

Poate fi mai degraba un pretext decat un motiv.
Poate are alte prioritati.

Multumesc pentru raspuns!Sanatate!

[Iuliiiii]

În prealabil postat de N.Priceputu

E foarte firesc ca relaţia de iubire să înceapă, încet, încet, să cuprindă şi trupul. Aşa este firea, care e lăsată tot de Dumnezeu. Şi când iubim, iubim şi cu sufletul, şi cu trupul. Dar important este ca sufletul sa fie condus de minte, iar trupul de amâmdouă.

Atingerile, mângâierile, săruturile, îmbrăţişările vor cere, încet, încet, mai mult; şi, bineînţeles, relaţiile trupeşti înainte de căsătorie sunt păcat.
Dar nu trebuie să vă temeţi să vă căsătoriţi de tineri. E o cale binecuvântată de a vă feri de păcat.

Da,sunt de accord.Sanatate!

[Iuliiiii]

În prealabil postat de VladCat

Există săruturi pătimașe și săruturi nepătimașe..există îmbrațișări pătimașe și îmbrațișări nepătimașe...Trebuie găsită o măsură, un echilibru. Iisus condamna poftele pătimașe desigur...cele nepătimașe sunt ok :)...un lucru e cert..unirea trupească până în căsătorie nu poate fi decât pătimașă fiindcă e nevoie de mult har pentru a fi transfigurată..har care este dăruit la Taina Cununiei...în rest trebuie să găsiți voi singuri măsura în toate.

Multumesc pentru raspuns!Multa sanatate!