Inchizitia

[Mihai36]

Se poate folosi si calendarul sau alte metode , probabil si in vechime se folosea.
Altfel de prea multi riscau sa le moara copii de foame sau sa devina infractori ca sa poata supravietui, insa Dumnezeu vrea sa devenim sfinti nu tilhari.
Mai bine putini dar buni decit multi si prosti.
Opinia lui Dumnezeu concorda sigur cu opinia bisericii doar in masura in care opinia biserici a fost stabilita de niste prooroci.

[Mihnea Dragomir]

La începutul anului viitor, cardinalul Levada, prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei (noul nume al Sfântului Oficiu al Inchiziţiei) va împlini vârsta retragerii. Atunci va fi timpul ca Sf. Părinte să numească un succesor. Cine va fi, deci, viitorul Inchizitor Şef ? Probabil că nu va fi italian, deoarece deja 15 dintre subalternii cardinalului american Levada sunt italieni. Dacă va fi tot un american, favorit ar fi cardinalul dominican di Noia, dogmatist de formaţie.

Postul de prefect al CDC, deţinut de actualul papă pe vremea când era card Ratzinger timp de 24 de ani, este esenţial în Biserică. În mod tradiţional cel ce se ocupă de ortodoxia credinţei ocupă poziţia a doua în ordinea de precedenţă a Curiei, după Secretarul de Stat.

[Mihnea Dragomir]

La începutul anului viitor, cardinalul Levada, prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei (noul nume al Sfântului Oficiu al Inchiziţiei) va împlini vârsta retragerii. Atunci va fi timpul ca Sf. Părinte să numească un succesor. Cine va fi, deci, viitorul Inchizitor Şef ? Probabil că nu va fi italian, deoarece deja 15 dintre subalternii cardinalului american Levada sunt italieni. Dacă va fi tot un american, favorit ar fi cardinalul dominican di Noia, dogmatist de formaţie.

Postul de prefect al CDC, deţinut de actualul papă pe vremea când era card Ratzinger timp de 24 de ani, este esenţial în Biserică. În mod tradiţional cel ce se ocupă de ortodoxia credinţei ocupă poziţia a doua în ordinea de precedenţă a Curiei, după Secretarul de Stat.

Sursa: http://vaticaninsider.lastampa.it/ho...articolo/7484/

[mihailt]

Nu mai credeti toate dezinformarile,revolutia franceza nu a fost facuta de masonerie,ca masoneria e obedienta BC,dimpotriva masonii si-au imbracat tinuta de gala atunci si au iesit pe strada zicandu-le revolutionarilor "iubiti-va unii pe altii".
E uimitor cum au scapat necasapiti,dar vedeti cum ii inseala dracii pe masoni,cand e vorba de o revolutie de le ameninta privilegiile sociale,imediat isi amintesc de "iubiti-va unul pe altul" dar cand e vorba de doctrina,imediat ii inseala dracii si uita de aceasta si zic absurditati precum ca nu se poate sa nu fie oameni nefericiti,nu isi platesc angajatii cum se cade etc.
Masoneria nu se ocupa cu revolutii ci cu lingusitul conducatorilor si ai mai marilor bisericii din respectivul stat,nu conteaza ca biserica de acolo e catolica,protestanta sau ortodoxa.
Ca asa pot sa mearga si afacerile bine.
Ce s-a intamplat acolo au facut multi din poporul francez de jos,caruia ii ajunsese cutitul la os de cat prigoniri fusese supus de catre majoritatea bogatilor de acolo,la care se adaugasera si prigoniri de ii inselau dracii pe unii din BC sa le faca.
La fel s-a intamplat si cu revolutia din Rusia.
Lenin nu a fost mason,ci crestin ortodox rus din clasa de jos,e adevarat ca o fi fost si un pic de neam evreiesc,dar era crestin ortodox botezat.
Iar Stalin a fost crestin ortodox georgian,nu a fost defel evreu,parintii sai fiind saraci,tatal sau fiind cizmar.
Stalin s-a revoltat din tinerete,de cand la era la seminar impotriva oranduirii pe care dracii inselau pe multi de la putere din Rusia sa o sustina atunci.
Vedeti mai in urma,pe vremea Sfantului Nil Sorski,cand a fost o disputa intre ceea ce se numeau "non-posesorii" de care apartinea si Sfantul Nil Sorski,care sustineau ca Biserica ortodoxa rusa sa nu aibe mari averi si era impotriva iobagiei cu cei din tabara opusa.
http://en.wikipedia.org/wiki/Nil_Sorsky
http://en.wikipedia.org/wiki/Non-possessors
Si vedeti parerea Sfantul Nil Sorski vis-a-vis de metodele dure aplicate pe motiv de credinta.

[mihailt]

Cum era aceea conform careia masoneria prigoneste BC?
http://en.wikipedia.org/wiki/Scottis..._United_States
Cum se numeste gradul 31 la masoneria de rit scotian?
http://en.wikipedia.org/wiki/Scottis...tes_and_Canada
"Inspector Inquisitor"
Si aci un templu masonic din SUA,seamana cumva cu unele catedrale ale BC?
http://upload.wikimedia.org/wikipedi..._Cathedral.jpg


Masoneria e probabil o organizatie a BC care are rolul de a aduce oameni cu influenta din afara BC in BC.

[mihailt]

Dumnezeu Iisus Hristos a luat biciul pentru a izgoni boii si oile care erau tinute de negustori la intrarea templului,nefolosindu-se de puterea sa dumnezeiasca ci izgonindu-le ca om:
"14.Şi a găsit şezând în templu pe cei ce vindeau boi şi oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani.
15.Şi, făcându-Şi un bici din ştreanguri, i-a scos pe toţi afară din templu, şi oile şi boii, şi schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele."
Asa se alunga boii/vacile si oile de undeva,cu biciul.
De unde si pana unde se interpreteaza ca Dumnezeu Iisus Hristos i-a lovit pe acei oameni cu biciul?

Mi se pare ciudat cum in Romania la ora actuala se face reclama inselatilor de draci cu inchizitia,cand aci au fost primiti cei prigoniti pe motiv de credinta in Rusia,adica rascolnicii (crestini ortodocsi de rit vechi).
Bine asta se intampla acum doua sute - trei sute de ani,intre timp e ciudat ce se intampla cu unii romani (mai corect le-am zice daci) de pe aceste meleaguri,cum in istoria neamului dac nu se mai pomenise sa mergi la razboi cu vecinii,sa le iei din pamantul lor,dar acum vreo 80-90 de ani pe unii i-au inselat dracii de au luat Cadrilaterul Bulgariei.

[Savonarola]

În prealabil postat de Jane Says

Auliooo, deci cum, ca zic ca n-am citit / inteles bine
Inchizitia a fost de bine? ....
si-L imagineaza cineva pe Hristos facand procese si torturand si arzand pe rug in numele dreptei credinte?

Din punctul lor de vedere, Inchiziţia a fost de bine. Ei nu au făcut decât să pună în aplicare Evanghelia lui Iisus Hristos: "Iar pe acei vrăjmaşi ai mei, care n'au vrut ca eu să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi tăiaţi-i în faţa mea!" (Luca 19:27)

[AlinB]

În prealabil postat de Savonarola

Din punctul lor de vedere, Inchiziţia a fost de bine. Ei nu au făcut decât să pună în aplicare Evanghelia lui Iisus Hristos: "Iar pe acei vrăjmaşi ai mei, care n'au vrut ca eu să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi tăiaţi-i în faţa mea!" (Luca 19:27)

Da-i unui sadic Biblia, si o va citi ca un sadic, da-o unui sfant si ti-o va explica ca un sfant..

[Savonarola]

În prealabil postat de Scotianul

,,Un proces inchizitorial nu se rezuma doar la tortura si la executie prin ardere pe rug – pedeapsa clasica pentru erezie.

Primul pas il constituia citirea unui edict in piata publica a oraselor sau satelor in care aveau loc anchetele. Prin acesta erau somati toti cei care practicau pe ascuns iudaismul sa isi recunoasca pacatul in decurs de 40 de zile si sa „se impace cu Domnul”. Cei care marturiseau in acest interval de timp erau absolviti de pacate. In acelasi timp, in secret aveau loc audierile martorilor sau studierea amanuntita a caselor si a oamenilor pentru a depista pe acei reo – criminali. In cazul in care depozitiile erau facute de doi martori, persoana acuzata era adusa in fata unui tribunal. Era nevoie de minim cinci martori pentru ca ereticul sa fie arestat pe loc, iar in cazul in care inchizitorul insusi remarca ceva ciudat, invinuitul era aruncat in temnita dupa bunul plac al preotului.


La trei zile dupa arest, acuzatul primea o vizita din partea unui prelat care ii cerea acestuia sa isi recunoasca pacatul. Daca acesta nega, avea dreptul la alte doua intrevederi la un interval de 10 zile. Era suficient sa recunoasca pentru a fi iertat. In caz contrar urma interogatoriul.

Interrogatorio, asa cum era numit, era de fapt o veritabila ancheta politieneasca dublata de o judecata sumara. Acuzatul avea dreptul la un avocat, iar daca nu isi permitea unul primea un sfatuitor din partea si pe cheltuiala bisericii. Acelasi acuzat era silit sa enumere lista dusmanilor sai personali, sau a persoanelor pe care le banuia ca ar putea depune marturie mincinoasa impotriva sa, incercandu-se astfel evitarea martorilor care ar fi influentat negativ procesul. In acelasi timp, autoritatile inchizitoriale strangeau probe impotriva victimei. Nu exista prezumtia de nevinovatie, iar arestatul era considerat vinovat pana la proba contrarie. Torquemada insusi mentionase in manualul sau de investigare a ereticilor ca tortura putea fi folosita doar in cazul in care probele impuneau acest lucru. Totul suna ca un proces bine elaborat din zilele noastre, cu evidente mici diferente date de conceptiile vremii. Daca ne gandim insa ca simplul fapt de a uita sa aprinzi focul in casa sambata, sau de a te imbraca elegant in aceasta zi, erau probe forte ale unui astfel de caz, rabdarea inchizitorilor nu ne apare decat ca o masca a realelor lor intentii.

Primul pas al torturii era schingiurea cu apa. Daca acuzatul nu isi recunostea pacatele, urma pasul al doilea, acela in care victima, intinsa pe o banca speciala, era legata cu funii de incheieturi si intinsa pana in punctul in care articulatiile era gata sa se dizloce. O nerecunoastere a vinei ducea implicit la pasul trei, acela in care invinuitul era ridicat pe un esafod si intins cu aceleasi funii in pozitie verticala. Tortura se finaliza cu ruperea articulatiilor. Daca nici dupa acest pas victima nu admitea veridicitatea acuzelor, nu ramanea decat executia Stiind aceasta finalitate, multi dintre cei torturati acceptau sa recunoasca o vina care, chiar daca nu exista, i-ar fi scapat de la moarte. Torquemada era insa vigilent si ceruse ca acuzatii sa fie legati la gura, astfel incat sa nu poata rosti niciun cuvant. Doar era evident ca pacatosii urmareau sa scape basma curata. In acest timp insa, acuzatorul continua sa ceara confesiunea salvatoare. Chiar daca era interzis ca victimele sa fie ucise in timpul torturilor, se intampla adeseori ca bietii nefericiti sa isi dea duhul pe mesele inchizitorilor. Atunci, procesul continua cu executia rituala, iar pe rug era asezat cadavrul victimei. Nimeni nu scapa de autoritatea Inchizitiei.

Asa zisilor eretici li se mai acorda o ultima „sansa” pe rug. Acestia puteau sa isi retracteze credinta si sa sarute crucea intinsa de un oficial al autoritatilor locale. Trebuie spus ca preotii, desi dadeau verdictul pedepsei capitale, nu participau la executii. O astfel de „confesiune” atragea mila calailor, iar victima era sugrumata inainte de a fi arsa. Daca invinuitul doar isi retracta credinta dar refuza sa sarute crucea, el era ars cu lemne uscate care sa permita un foc rapid si puternic. Chinurile ar fi durat mai putin. Refuzul de a face ambele lucruri impunea arderea pe un rug format din lemne verzi pentru ca supliciul sa fie cat mai indelungat, iar condamnatii erau obligati sa poarte palarii speciale, asa numitele sambenito, pe care erau desenate flacari, demoni si serpi. Era imaginea iadului care ii astepta cu bratele deschise"

Scoţianule, ce aspru erai odată, ce vremuri. Parcă te-ai mai cuminţit.

[Savonarola]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Simple aiureli şi scorneli ale propagandei comuniste sau ortodoxe, lansate după cum se vede de persoane ignorante în materie de organigramă eclezială. Domeniul de competenţă al Inchiziţiei erau creştinii. NIMENI nu a fost convertit cu forţa sau convertit cu blândeţe de Inchiziţie, fiindcă niciodată departamentul "Sfântul Oficiu pentru Doctrina Credinţei" (sau "Inchiziţia") nu s-a ocupat şi nu se ocupă nici azi de convertirea necreştinilor, ci de crimele religioase precum ereziile, care prin definiţie sunt ale creştinilor. De convertiri se ocupă "Propaganda Fide" şi alte segmente ale Bisericii.

Prezentaţi o singură dovadă că Inchiziţia a forţat pe cineva să se convertească la creştinism. Nu vă obosiţi prea mult să căutaţi, nu există aşa ceva.

Aceasta este dovadă a acelei mentalităţi absurde ale acestei instituţii. Şi tot o dovadă a mentalităţii tiraniei catolice.

Nu cineva trebuie să demonstreze asemenea absurdităţi, ci papistaşii trebuie să demonstreze, ceea ce e evident că nu au cum, că acei oameni chiar fuseseră convertiţi la credinţă. Faptul că fuseseră băgaţi cu forţa în baptisterii şi botezaţi nu înseamnă cu nici un chip că acei inşi fuseseră convertiţi.