Stiinta nu este in opozitie cu religia.

[Dumitru73]

În prealabil postat de O p e t h

Sincer stiinta este un continut informativ,farmecul ei este ca accepta provizoriu si nu are concluzii,nu,in stiinta nu exista raspunsuri finale.Fie ca imbratisezi evolutionismul fie ca nu,amandoua sunt atitudini gresite.

de ce gresite?

În prealabil postat de Dumitru73

de ce gresite?

Pentru ca toate faptele stiintifice sunt doar concluzii cu credit temporar si niciodata absolut.
Stiinta nu este afirmarea unui ansamblu de credinte ci un corp menit pentru a construi cunostinte testabile deschis mereu respingerii or confirmarii.In stiinta cunoasterea este fluida pe cand certitudinea este efemera.Asta este esenta limitelor sale si aceasta este si marea ei forta,marele sau farmec.Sustin,contra obiectivismului,luarea stiintei ca si convingere in neutralitate si evitarea erorii negatiei,falsei dileme.

[blackswan]

În prealabil postat de O p e t h

Pentru ca toate faptele stiintifice sunt doar concluzii cu credit temporar si niciodata absolut.
Stiinta nu este afirmarea unui ansamblu de credinte ci un corp menit pentru a construi cunostinte testabile deschis mereu respingerii or confirmarii.In stiinta cunoasterea este fluida pe cand certitudinea este efemera.Asta este esenta limitelor sale si aceasta este si marea ei forta,marele sau farmec.Sustin,contra obiectivismului,luarea stiintei ca si convingere in neutralitate si evitarea erorii negatiei,falsei dileme.

Așa este, știința e utilă, dar nu tot ce afirmă reprezintă adevărul absolut.

Și vin cu un exemplu. Înainte nimeni nu contesta legile mecanicii clasice, erau logice, testabile, păreau absolute, la fel de exacte ca relația 2*2=4. Cât de multă imaginație ai fi avut, nu ai fi reușit să-ți imaginezi cum ar fi putut acele relații să nu fie reale.

Până când au încercat legile pe corpurile cerești și nu mergeau. Situația era atât de ilogică, de parcă ar fi descoperit că 2*2=5 și uite că oamenii de știință erau puși într-o situație pe care n-o înțelegeau. Apoi a venit Einstein și alții cu teoria relativității, care au rezolvat misterul, au descoperit niște constante acolo, care pe Pământ erau neglijabile și de asta aici formulele mecanicii clasice erau bune, dar când se măsurau corpurile cerești, era nevoie de acele constante.


Cum mecanica clasică era imperfectă, așa să ne așteptăm ca și alte descoperiri științifice să fie imperfecte, doar se lucrează cu oameni, iar omul este expus erorii, oricât de genial ar fi.

[Dumitru73]

În prealabil postat de blackswan

Așa este, știința e utilă, dar nu tot ce afirmă reprezintă adevărul absolut.

Și vin cu un exemplu. Înainte nimeni nu contesta legile mecanicii clasice, erau logice, testabile, păreau absolute, la fel de exacte ca relația 2*2=4. Cât de multă imaginație ai fi avut, nu ai fi reușit să-ți imaginezi cum ar fi putut acele relații să nu fie reale.

Până când au încercat legile pe corpurile cerești și nu mergeau. Situația era atât de ilogică, de parcă ar fi descoperit că 2*2=5 și uite că oamenii de știință erau puși într-o situație pe care n-o înțelegeau. Apoi a venit Einstein și alții cu teoria relativității, care au rezolvat misterul, au descoperit niște constante acolo, care pe Pământ erau neglijabile și de asta aici formulele mecanicii clasice erau bune, dar când se măsurau corpurile cerești, era nevoie de acele constante.


Cum mecanica clasică era imperfectă, așa să ne așteptăm ca și alte descoperiri științifice să fie imperfecte, doar se lucrează cu oameni, iar omul este expus erorii, oricât de genial ar fi.

stiinta are , cel putin, meritul de a nu se pretinde detinatoarea adevarului absolut.
de ce am crede in ea atunci?!
nu, nu asta este intrebarea ce trebuie sa o pun.
reformulez:de ce as credita o teorie ale carei dovezi, in totalitate, se bazeaza pe credinta?!

[blackswan]

În prealabil postat de Dumitru73

stiinta are , cel putin, meritul de a nu se pretinde detinatoarea adevarului absolut.
de ce am crede in ea atunci?!
nu, nu asta este intrebarea ce trebuie sa o pun.
reformulez:de ce as credita o teorie ale carei dovezi, in totalitate, se bazeaza pe credinta?!

Nu credință, ci REVELAȚIE.

[Dumitru73]

În prealabil postat de blackswan

Nu credință, ci REVELAȚIE.

zic ca tine REVELATIE.
tu ai avut-o? eu nu.
si atunci ce-mi trebuie sa cred in ea?
ai ghicit ... credinta :)

[catalin2]

În prealabil postat de Dumitru73

zic ca tine REVELATIE.
tu ai avut-o? eu nu.
si atunci ce-mi trebuie sa cred in ea?
ai ghicit ... credinta :)

Nu, noi avem si minuni in ortodoxie. Uite una din ele mai clara, pentru ca am inteles ca esti reticent la minunea anuala a venirii Luminii: in fiecare an de Boboteaza raul Iordan incepe sa curga invers, exista si materiale video pe net.

[blackswan]

În prealabil postat de Dumitru73

zic ca tine REVELATIE.
tu ai avut-o? eu nu.
si atunci ce-mi trebuie sa cred in ea?
ai ghicit ... credinta :)

La prima întrebare ți-am dat răspunsul mai demult. Sigur și credința este extrem de importantă, dar vreau să zic că nu-i o credință chioară, sunt sfinți care au vorbit cu Iisus, cu îngeri și ei ne vorbesc nouă, cum le vorbeau și exploratorii oamenilor despre teritoriile pe care le descopereau. De ce nu se arată fiecărui om câte un înger? Pentru că oricum, mulți ar vedea și n-ar crede.