Despre judecarea aproapelui

[camy_d]

În prealabil postat de Marius22

Mi s-a parut revelatoare aceasta intamplare din viata parintelui Porfirie din Grecia, in care se arata pana unde poate merge nejudecarea aproapelui.

In timp ce sfintea casele credinciosilor de Boboteaza, a intrat pe o strada pe care nu mai fusese niciodata. La un moment dat parintele vede o poarta metalica si intra pe ea cantand "In Iordan botezandu-Te Tu Doamne...". Ajunge intr-un loc mai ferit "de ochii lumii", ce s-a dovedit insa a fi un bordel. Imediat ce a fost auzit, o femeie ii iese in intampinare si il roaga sa paraseasca locul pentru ca nu se cuvine ca persoanele aflate in locuinta sa sarute Sfanta Cruce. A spus ca dupa ce se va inchina ea, parintele sa plece.

Dandu-si seama din primul moment de context, parintele a raspuns ca nu poate pleca. Mai mult decat atat, a marturisit ca nu suntem noi in masura sa stabilim cine este sau nu vrednic sa se inchine Sfintei Cruci. A insistat ca femeile sa vina si sa se inchine, considerand ca ele au mai mare nevoie de acest lucru. Dupa ce s-au inchinat le-a spus urmatorul cuvant: "Copiii mei, La multi ani!" Dumnezeu ne iubeste pe toti. El este foarte bun si "da ploaie si peste cei drepti si peste cei nedrepti". El este Tatal tuturor si poarta de grija
fiecaruia. Trebuie sa-L iubiti, si atunci veti vedea cat de fericite veti fi."

S-au uitat la el mirate insa ceva parca le-a luat, macar pentru o clipa, o povara de pe suflet. In incheiere, parintele le-a spus: "Sunt bucuros ca Dumnezeu a randuit sa ajung astazi aici pentru a va binecuvanta. La multi ani! "

Minunată întâmplare.

[George.m]

"Nu trebuie sa ne cutremuram, sa ne miram si sa ne uimim cu mintea de faptul ca Dumnezeu si Tatal nu judeca pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului? Ca zice Fiul: Nu judecati ca sa nu fiti judecati, nu osanditi ca sa nu fiti osanditi (Matei 7,1; Luca 6,37). Iar Apostolul la fel: Nu judecati ceva inainte de vreme, pan' ce nu va veni Domnul (1 Corinteni 4,5); si: Cu judecata cu care judeci pe altul, te judeci si pe tine insuti (Romani 2,1).

Dar oamenii, lasand grija de a-si plange pacatele lor, au luat judecata de la Fiul si se judeca, si se osandesc unii pe altii, de pare ca ar fi fara de pacat. Cerul s-a uimit de aceasta si faptura s-a cutremurat (Ieremia 2,12). Ei insa nu se rusineaza, ca niste nesimtiti" (Sfantul Maxim Marturisitorul).