Citat:
În prealabil postat de horatiu.miron
Ateii nu sustin nimic ce iese din sfera bunului simt. Insa cand cineva vine si sustine ca exista o fiinta supranaturala, aceasta e o afirmatie extraordinara, in consecinta are nevoie de dovezi extraordinare pentru a fi acceptata.
Cu alte cuvinte, nu e ca si cum ateii si credinciosii se afla pe aceeasi pozitie, drept pentru care trebuie sa se lase in pace unii pe altii si sa traiasca in buna vecinatate. Din contra, credinciosii sunt cei care fac nota discordanta si tot ei trebuie sa-si sustina afirmatiile cu dovezi, altminteri nu au dreptul moral sa se supere cand un ateu le ataca credinta.
|
Ba ma tem ca ateii si credinciosii sunt cam pe aceeasi pozitie.
De exemplu, cand cineva sustine ca structura lantului ADN s-a realizat prin intamplare, este deasemenea o afirmatie extraordinara.
Sunt de acord ca sunt doua tabere care ar trebui sa se lase in pace, datorita faptului simplu ca nici una nu-i va putea demonstra nimic celeilalte.
Dar totusi, o mica adiere inclina balanta spre religie si iata de ce. Atunci cand ateii cauta cauza tuturor lucrurilor gasesc legi ale naturii (cred ca stiu de fapt, e hazardat sa afirmi ca stiu sigur deoarece teoriile se schimba si avanseaza in ritm rapid) , faptul ca universul este infinit, big bang eventual, etc. Credinciosii il gasesc pe Dumnezeu (cred pur si simplu emotional), care la fel , e infinit, cauza tuturor lucrurilor, deci foarte similar cu credinta sau stiinta ateilor, si care bineinteles a creat toate legile naturii pe care le cerceteaza ateii.
Diferenta apare in momentul in care ateii nu se intreaba de ce (nu-i intereseaza de fapt) legile fizice sunt astfel croite incat sa favorizeze exact legarea particulelor in atomi si multe altele pana la aparitia vietii. Adica constantele universale au exact acele valori care sa permita existenta materiei.
Pe cand credinciosii au un raspuns simplu la acesta dilema: Dumnezeu e inteligent.
06.03.2011, 09:13:00
Subiecte asemănătoare
Mod hibrid