Cum nu intelege BC Sfanta Scriptura si zice ca exista purgatoriu

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Danut7

cum functioneaza purgatoriul asta?

Ajungi în faţa lui Dumnezeu, care, după ce citeşte dintr-o carte pe al cărei cotor scrie "Povestea vieţii lui Dănuţ", conchide: "în general, e bine. Ar fi de nota 10, dacă nu l-ai fi înjurat de mamă pe colegul de bancă fără să-ţi pară rău, dacă ai fi făcut alea zece mătănii pe care ţi le-a prescris preotul la spovadă şi dacă ai fi avut în general o atitudine mai plină de iubire şi stimă frăţească faţă de cei cu care discutai pe forumul creştin ortodox. Ai marele noroc că nu-ţi trec în cont faptul că ai murit în schimsă, să zicem că ai trăit toată viaţa convins că Biserica ruptă în vremea lui Cerularie este Biserica pe care am întemeiat-o Eu. Dar, pentru aceste scăderi, ai 4 ani de purgatoriu. Dacă se vor ruga pentru tine şi vor da pomeni cei rămaşi, mai discutăm, poate reducem."
După chestia asta, te iau unii profesionişti şi te duc printr-un culoar cu pereţi de sticlă unitransparenţi, prin care poţi vedea o grădină frumoasă. Culoarul coboară. În capăt sunt două uşi: una pe mâna stângă, pe care e un afiş: "Lăsaţi orice speranţă, voi ce intraţi aici". Pe mâna dreaptă e o uşă la fel, numai că scrie: "Biroul de execuţie silită a debitelor pentru mântuiţi". Acolo intrii. E cam cald. E chiar cald rău de tot. Sau bine de tot, depinde cum o iei. Simţi că ceva din tine se topeşte. Te doare, dar nu-ţi pare rău. La urma urmei, e vorba numai de jeg. Rămâi curat după doar zece zile, fiindcă măicuţele clarisse de la un aşezământ de clauzură se roagă neîncetat pentru tine. Dacă ai fi ştiut ! Ar fi fost aşa de simplu să faci alea zece mătănii ! Bine că măcar te-ai spovedit, că ai fi luat-o la stânga, pe uşa aia sinistră. Adică de stânga. Dacă ai fi ştiut că pot răni cuvintele tale pe unii de pe forumul ortodox, mai bine ţi-ai fi tăiat limba decât să stai o oră aici. Dar nu mai contează, acuma eşti curat, ca atunci când ai făcut băiţă şi naşul a spus pentru tine: "mă lepăd de Satana". Uite a şi venit un om vânjos şi care pare foarte bun să te ia: te scoate afară, şi te bagă pe o altă uşă pe care scrie: "Veniţi, fii Mei !" Omul acela îţi deschide uşa spunând: "încăpăţânatule ! Nu ai crezut că am fost episcop la Roma, nu ? Hai, intră acum, Şeful te aşteaptă să te îmbrăţişeze!"

[Danut7]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Ajungi în faţa lui Dumnezeu, care, după ce citeşte dintr-o carte pe al cărei cotor scrie "Povestea vieţii lui Dănuţ", conchide: "în general, e bine. Ar fi de nota 10, dacă nu l-ai fi înjurat de mamă pe colegul de bancă fără să-ţi pară rău, dacă ai fi făcut alea zece mătănii pe care ţi le-a prescris preotul la spovadă şi dacă ai fi avut în general o atitudine mai plină de iubire şi stimă frăţească faţă de cei cu care discutai pe forumul creştin ortodox. Ai marele noroc că nu-ţi trec în cont faptul că ai murit în schimsă, să zicem că ai trăit toată viaţa convins că Biserica ruptă în vremea lui Cerularie este Biserica pe care am întemeiat-o Eu. Dar, pentru aceste scăderi, ai 4 ani de purgatoriu. Dacă se vor ruga pentru tine şi vor da pomeni cei rămaşi, mai discutăm, poate reducem."
După chestia asta, te iau unii profesionişti şi te duc printr-un culoar cu pereţi de sticlă unitransparenţi, prin care poţi vedea o grădină frumoasă. Culoarul coboară. În capăt sunt două uşi: una pe mâna stângă, pe care e un afiş: "Lăsaţi orice speranţă, voi ce intraţi aici". Pe mâna dreaptă e o uşă la fel, numai că scrie: "Biroul de execuţie silită a debitelor pentru mântuiţi". Acolo intrii. E cam cald. E chiar cald rău de tot. Sau bine de tot, depinde cum o iei. Simţi că ceva din tine se topeşte. Te doare, dar nu-ţi pare rău. La urma urmei, e vorba numai de jeg. Rămâi curat după doar zece zile, fiindcă măicuţele clarisse de la un aşezământ de clauzură se roagă neîncetat pentru tine. Dacă ai fi ştiut ! Ar fi fost aşa de simplu să faci alea zece mătănii ! Bine că măcar te-ai spovedit, că ai fi luat-o la stânga, pe uşa aia sinistră. Adică de stânga. Dacă ai fi ştiut că pot răni cuvintele tale pe unii de pe forumul ortodox, mai bine ţi-ai fi tăiat limba decât să stai o oră aici. Dar nu mai contează, acuma eşti curat, ca atunci când ai făcut băiţă şi naşul a spus pentru tine: "mă lepăd de Satana". Uite a şi venit un om vânjos şi care pare foarte bun să te ia: te scoate afară, şi te bagă pe o altă uşă pe care scrie: "Veniţi, fii Mei !" Omul acela îţi deschide uşa spunând: "încăpăţânatule ! Nu ai crezut că am fost episcop la Roma, nu ? Hai, intră acum, Şeful te aşteaptă să te îmbrăţişeze!"

Raspunde si cealalta intrebare aia cu inima...

[dianagroza]

Multumesc domnule Mihnea, m-ati binedispus pe ziua de azi. (zi lunga si grea)
Creativ... foarte creativ.
De apreciat, nu alta.

[Danut7]

parerea mea este ca exista un loc care nu e nici Iadul deznadejdii nici Raiul binecuvantarii, de e in Iad, de e in Rai nu stiu... poate si, si... dar nu cred ca e chiar asa cum il descriu catolicii...

[Fani71]

În prealabil postat de Danut7

parerea mea este ca exista un loc care nu e nici Iadul deznadejdii nici Raiul binecuvantarii, de e in Iad, de e in Rai nu stiu... poate si, si... dar nu cred ca e chiar asa cum il descriu catolicii...

Taman ce ziceam si eu.
Este un fel de cale catartica.

[Fani71]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Ajungi în faţa lui Dumnezeu, care, după ce citeşte dintr-o carte pe al cărei cotor scrie "Povestea vieţii lui Dănuţ", conchide: "în general, e bine. Ar fi de nota 10, dacă nu l-ai fi înjurat de mamă pe colegul de bancă fără să-ţi pară rău, dacă ai fi făcut alea zece mătănii pe care ţi le-a prescris preotul la spovadă şi dacă ai fi avut în general o atitudine mai plină de iubire şi stimă frăţească faţă de cei cu care discutai pe forumul creştin ortodox. Ai marele noroc că nu-ţi trec în cont faptul că ai murit în schimsă, să zicem că ai trăit toată viaţa convins că Biserica ruptă în vremea lui Cerularie este Biserica pe care am întemeiat-o Eu. Dar, pentru aceste scăderi, ai 4 ani de purgatoriu. Dacă se vor ruga pentru tine şi vor da pomeni cei rămaşi, mai discutăm, poate reducem."
După chestia asta, te iau unii profesionişti şi te duc printr-un culoar cu pereţi de sticlă unitransparenţi, prin care poţi vedea o grădină frumoasă. Culoarul coboară. În capăt sunt două uşi: una pe mâna stângă, pe care e un afiş: "Lăsaţi orice speranţă, voi ce intraţi aici". Pe mâna dreaptă e o uşă la fel, numai că scrie: "Biroul de execuţie silită a debitelor pentru mântuiţi". Acolo intrii. E cam cald. E chiar cald rău de tot. Sau bine de tot, depinde cum o iei. Simţi că ceva din tine se topeşte. Te doare, dar nu-ţi pare rău. La urma urmei, e vorba numai de jeg. Rămâi curat după doar zece zile, fiindcă măicuţele clarisse de la un aşezământ de clauzură se roagă neîncetat pentru tine. Dacă ai fi ştiut ! Ar fi fost aşa de simplu să faci alea zece mătănii ! Bine că măcar te-ai spovedit, că ai fi luat-o la stânga, pe uşa aia sinistră. Adică de stânga. Dacă ai fi ştiut că pot răni cuvintele tale pe unii de pe forumul ortodox, mai bine ţi-ai fi tăiat limba decât să stai o oră aici. Dar nu mai contează, acuma eşti curat, ca atunci când ai făcut băiţă şi naşul a spus pentru tine: "mă lepăd de Satana". Uite a şi venit un om vânjos şi care pare foarte bun să te ia: te scoate afară, şi te bagă pe o altă uşă pe care scrie: "Veniţi, fii Mei !" Omul acela îţi deschide uşa spunând: "încăpăţânatule ! Nu ai crezut că am fost episcop la Roma, nu ? Hai, intră acum, Şeful te aşteaptă să te îmbrăţişeze!"

:-)
Si cum atunci cand se roaga cineva pentru cineva care a intrat pe usa din stanga? Unde ajung rugaciunile alea?
Un prieten catolic foarte rigorist mi-a zis odata ca sunt trimise la alt birou - adica, sunt puse pentru alta persoana din purgatoriu. Respectivul poate sa se friga in iad linistit, nu mai folosesc la nimic rugaciunile. Uite, nici cu asta nu poate fi de acord Biserica ortodoxa. Si asta miroase a conceptie juridica. Asa este sau respectivul prieten mi-a zis o presupunere de-a lui?

Si inca ceva: din cate am inteles in Purgatoriu sunt dupa credinta catolica doar cei care nu au pacate de moarte (adica le-au fost iertate inainte de moarte), ci numai urmari ale pacatului, si cateva pacatusele acolo, imperfectiuni, sa le zicem.
Si aici, idn cate am inteles eu, credinta ortodoxa ezita sa transeze asa de clar intre pacate de moarte si celelalte. Pacatul este de moarte intotdeauna - si este o taina felul in care Dumnezeu poate ierta pacatele, daca pacatosul cere iertare, chiar in ultimul moment al vietii. Sigur, de acolo pana in rai mai este cale lunga.. cale pe care o putelm descrie, de ce nu, ca pe o purificare, cum ziceam mai sus.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Fani71

:-)
Si cum atunci cand se roaga cineva pentru cineva care a intrat pe usa din stanga? Unde ajung rugaciunile alea?

Părerea mea personală este că aceste rugăciuni sunt lipsite de urmări în lumea cealaltă. Noi ne rugăm, totuşi, pentru toţi, fiindcă nu ştim dacă sufletul cuiva este în rai, în purgatoriu sau în iad. Dacă este în rai sau în iad, rugăciunea nu are urmări.

Un prieten catolic foarte rigorist mi-a zis odata ca sunt trimise la alt birou - adica, sunt puse pentru alta persoana din purgatoriu.

Este relativ răspândită şi această concepţie şi se pot aduce unele argumente. De aceea, atunci când facem o devoţiune (un Acatist, de exemplu) pentru cineva plecat dintre noi, unii au obiceiul unei alternative la cererea lor. De exemplu: "Sf Fecioară, te rog să ajuţi sufletul Persoanei A, iar dacă nu se poate, atunci persoanei B sau oricărei persoane crezi că ar avea nevoie, dintre cele din purgatoriu".

Respectivul poate sa se friga in iad linistit, nu mai folosesc la nimic rugaciunile. Uite, nici cu asta nu poate fi de acord Biserica ortodoxa.

Prin urmare, Biserica Ortodoxă crede că rugăciunile pentru damnaţii din Talpa Iadului (sau Fundul Iadului, sau Iadul Iadului ori cum vreţi să numiţi ceea ce noi numim "iad") duc la absolvirea acelora ? Sunteţi sigură că asta crede Biserica dv şi că nu e vorba de "wishful thinking" ?

Si asta miroase a conceptie juridica.

Până nu veţi defini un pic mai clar ce este aceea o concepţie juridică, nu putem dezbate mai departe pe această direcţie.

Asa este sau respectivul prieten mi-a zis o presupunere de-a lui?

Presupunere sau teorie legitimă, dacă preferaţi. Cu certitudine dogmatică ştim doar că rugăciunile noastre folosesc celor din purgatoriu. Atât.

Si inca ceva: din cate am inteles in Purgatoriu sunt dupa credinta catolica doar cei care nu au pacate de moarte (adica le-au fost iertate inainte de moarte), ci numai urmari ale pacatului, si cateva pacatusele acolo, imperfectiuni, sa le zicem.

Aşa este.

Si aici, idn cate am inteles eu, credinta ortodoxa ezita sa transeze asa de clar intre pacate de moarte si celelalte.

Citiţi răspunsurile la întrebarea 91 sqq din Catehismul Ortodox, publicat chiar pe situl asociat acestui forum, mai exact aici: http://www.crestinortodox.ro/carti-o...cat-80578.html Observaţi că surse ortodoxe pe care e rezonabil să le presupunem autorizate vorbesc despre păcate uşoare şi păcate de moarte.

Sigur, de acolo pana in rai mai este cale lunga.. cale pe care o putelm descrie, de ce nu, ca pe o purificare, cum ziceam mai sus.

Şi atunci, de ce să ridicăm deosebiri de doctrină acolo unde nu sunt ? Exact în acea cale, mai lungă sau mai scurtă de purificare şi care duce în rai credem şi noi. Atâta doar, că o numim "purgatoriu". Aţi dezvoltat, sub influenţă anticatolică, alergie la acest cuvânt ? Nu-i nimic, putem ca în loc de "purgatoriu" să o numim aşa cum aţi spus: "cale de purificare până în rai".

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Aţi dezvoltat, sub influenţă anticatolică, alergie la acest cuvânt ? Nu-i nimic, putem ca în loc de "purgatoriu" să o numim aşa cum aţi spus: "cale de purificare până în rai".

Dar "calea de purificare pana la rai", este insasi viata noastra pe care o traim acum. Avem parte de cele mai multe ori de suferinta multa atat in timpul cat si la sfarsitul vietii, la care Dumnezeu nu este indiferent, dandu-ne mantuirea in schimb.
Noi ne rugam pentru mortii nostri, tocmai pentru ca ei nu mai pot schimba nimic acolo. Nu se spune ca Imparatia cerurilor incepe inca din aceasta viata, atunci cand Hristos traieste in om?
Si se mai zice: Nu lasa pe maine, ceea ce poti face astazi.
Sa nu lasam pentru dupa moarte, ceea ce putem face in viata asta.
Scoala este aici, prin ispitele pe care le avem si care ne pun la incercare clipa de clipa. Fara ispite nu ne putem mantui, ne invata BO.


Poate ca in BC este altfel. Nu-mi bat capul. Oricum nu e treaba mea.
Influenta de care pomeniti, Mihnea Dragomir, nu este "anticatolica", ci diferita de cea catolica; adica ortodoxa.

[catalin2]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Părerea mea personală este că aceste rugăciuni sunt lipsite de urmări în lumea cealaltă. Noi ne rugăm, totuşi, pentru toţi, fiindcă nu ştim dacă sufletul cuiva este în rai, în purgatoriu sau în iad. Dacă este în rai sau în iad, rugăciunea nu are urmări.

Interesant e ca avem marturia chiar de la Sfantul Grigorie cel Mare, Papa al Romei. S-a rugat la Dumnezeu pentru imparatul Traian ca sa-l mantuiasca, iar Dumnezeu i-a spus ca l-a trecut pe Traian din Iad, dar sa nu se mai roage pentru pagani. Mai avem si in viata Sfintei Tecla, trecerea la rugaciunile sfintei a unei pagane (fiica cuiva) din Iad in Rai.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Prin urmare, Biserica Ortodoxă crede că rugăciunile pentru damnaţii din Talpa Iadului (sau Fundul Iadului, sau Iadul Iadului ori cum vreţi să numiţi ceea ce noi numim "iad") duc la absolvirea acelora ? Sunteţi sigură că asta crede Biserica dv şi că nu e vorba de "wishful thinking" ?

BO (dar din cate stiu si cea catolica) spune ca rugaciunile pentru morti ajuta la fiecare. Pentru cei din Iad la usurarea muncilor, sau, daca e cazul la mantuirea celor care e cazul (dar nmai pentru ortodocsi se fac rugaciunile, pe baza marturiei sf. Grigore cel Mare). Pentru cei din Rai rugaciunea aduce o ridicare in slava, in treapta (asa cred). Conceptia aceasta e intarita de intamplarea din viata unui sfant (nu mai stiu care), care a aflat toate acestea.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de catalin2

Interesant e ca avem marturia chiar de la Sfantul Grigorie cel Mare, Papa al Romei. S-a rugat la Dumnezeu pentru imparatul Traian ca sa-l mantuiasca, iar Dumnezeu i-a spus ca l-a trecut pe Traian din Iad, dar sa nu se mai roage pentru pagani.

De la această relatare pioasă s-a păstrat până azi în Biserica Catolică practica "gregorienelor" sau a "celor petruzeci de liturghii", fiindcă acesta a fost procedeul folosit de Sf Grigore ca să-l scoată pe acela din iad. Dar Dumnezeu l-a invitat pe sfânt să nu mai ceară niciodată chestii din astea. Să observăm că "Principele cel mai bun" a fost nu numai un simplu păgân, ci un persecutor teribil al creştinilor. Mare trebuie să fie puterea celor patruzeci de liturghii, dacă au scos din iad aşa un personaj sinistru.