Vorbirea despre Dumnezeu

[George.m]

În prealabil postat de piedonee

e bun ca mai vorbim de Dumnezeu,dar Dumnezeu e in fiecare dintre noi si se simte doar cand iubim pe tot omul din toata inima.incercati sa iubiti oamnenii apropiatii intai defectele lor si apoi calitatile lor si atunci veti vedea cat de mult de iubeste pe noi Dumnezeu......Fiind facu-ti din iubire doar prin iubire IL descoperim pe Dumnezeu........daca incercam sa lasam egoismul la o parte,ne punem sufletul pentru aproapele nostru si incercam sa i ridicam pe cei mai slabi ca noi,sa ii intelegem fara ai judeca faptele lor,ci ai ridica si a invataca Dumnezeu avenit sa aduca lumina celor din intuneric pt ca lumina nu are nevoie de lumina.....eu asa cred ca doar iubind,implicit suferind de pe urmele nedreptati altora vom cunoaste pe Dumnezeu.....EL oricum exista in fiecare dintre noi....EL acoborat ca omul sase indumnezeasca si sa l cunoasca pe cel de langa el,sa fiim mai buni...

Frumos spus. Cu un singur lucru nu sunt de acord: cu iubirea defectelor oamenilor. Nu cred ca Dumnezeu ne cere sa iubim pacatele semenilor, slabiciunile lor, rautatile pe care le fac, ci pe ei. Trebuie sa iubim pacatosul, dar sa-i uram pacatul. Din nefericire, avem tendinta sa uram si pacatosul, nu numai pacatul lui.