Bucuria crestina

[MariS_]

Bucuria crestina incepi sa o simti cu adevarat atunci cand il vezi pe Dumnezeu
pretutindeni, in firul de iarba ce se iteste la soare, in gazulita mititica ce se
urca pe el, in bobocul de floare ce se desface sau pe chipul aproapelui ce vine
catre tine. In lucrurile mici, in cele simple, in cele smerite il vei afla in primul
rand.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[costel]

E bine ca se dau diferite interpretari bucuriei. Dar cel mai ziditor cred ca ar fi sa dam exemple cand am fost cuprinsi de bucurie.

In cadrul unei conferinte, un student l-a intrebat pe Parintele Teofil Paraian daca nadajduieste sa-si recapete vederea in lumea aceasta. La aceasta intrebare Parintele a raspuns: "Nu. Si daca in Imparatia Cerurilor Dumnezeu imi va spune "Tu sa ramai asa cum esti", eu i-as raspunde strigand "Slava Tie, Doamne, Slava Tie!".

Ramai fara cuvinte. Un om care nu a vazut niciodata, nu se arata suparat, ci mai mult, spune ca daca asa vrea Dumnezeu, ca el sa ramana si "dincolo" nevazator, nu-i ramane decat sa-L slaveasca. Nu face asta din inconstienta, ci din faptul ca se hranea cu Bucurie.

Asa ca cel ce doreste sa ajunga la bucurie, poate ajunge, numai cu conditia ca el sa traiasca intr-un mod placut lui Dumnezeu. Nu exista om care sa implineasca voia lui Dumnezeu si sa ramana lipsit de bucurie.