parerile ortdocsilor despre BOR

[sherlock_holmes]

Erethron,

Cei mai multi dintre cei care critica obsesiv (cu duh viclean in ei ) pe patriarh si pe ierarhi ( nu ca nu ar fi de criticat unii dintre ei,ecumenistii mai ales,departe de mine aceasta ) sint stilistii.Or mai fi si unii ortodocsi nevinovati care cad in plasa lor,necunoscindu-i.

Incercind sa raspund la intrebare ( intrebari de pe parcurs ) ma folosesc de ceea ce a scris cindva un crestin de-al nostru,care mie mi-a placut ( exceptie sfirsitul ):


“Iconomia Duhului Sfînt”, adică a felurilor în care intervine El în viaţa Bisericii şi a aspectelor sub care Se înfăţişează în această lucrare a Lui.

În acest scop, să încercăm a-L căuta în apelativele prin care este invocat în cadrul tradiţiilor vetero-novo-testamentare şi al predaniei Sfinţilor Părinţi.

Cele mai întîlnite apelative sînt: “Împărate Ceresc”, “Mîngîietorule”, “Duhul Adevărului”, iar în Crez: “Care a grăit prin prooroci”.

Să ne oprim deocamdată la aceste două din urmă. “Duhul Adevărului”, în sens mai restrâns, este Cel ce conferă Bisericii în integritatea ei capacitatea de a deosebi adevărul de eroare. Consensul Bisericii întrunit asupra unei învăţături de credinţă este criteriul adevărului ei, căci acolo unde se realizează consensul întregii Biserici, acolo este prezent şi
Duhul Sfînt, Duhul Adevărului.

Duhul Profeţiei (“Care a grăit prin prooroci”) este Cel Care citeşte prezentul în lumina Veacului de Apoi. El denunţă toate abaterile de la normalitatea credinţei şi a vieţuirii în Dumnezeu. În acest sens, profetismul a jucat un rol considerabil în lumea Vechiului Testament, întemeind o instituţie similară şi paralelă sacerdoţiului, căruia nu i-a fost niciodată subordonat şi pe care l-a denunţat ori de cîte ori a fost cazul.


Proorocii admonestau poporul pentru idolatrie şi depravare, pe regi pentru crimele şi desfrîul lor (Ilie pe Oseea, Natan pe David, Ioan pe Irod),pe arhierei, pe preoţi , pe cărturari şi farisei pentru corupţie şi ipocrizie. Deseori plăteau cu capul îndrăzneala lor (Zaharia şi Ioan), care se întemeia pe convingerea că nu ei, ci Duhul grăieşte prin gura lor.

În creştinismul primar, cum ne este înfăţişat în Faptele Apostolilor şi în epistolele pauline, întîlnim sumedenie de prezenţe ale Duhului Profeţiei. În creştinismul răsăritean funcţia aceasta a revenit mai cu precădere monahismului, adică acelora care şi-au păstrat independenţa faţă de bunurile lumeşti prin totala renunţare la ele,......

dar n-a ocolit nici pe ierarhi, nici pe clerici şi nici pe laici, fiind prezent la toate nivelele Bisericii, dar nelăsîndu-se monopolizat de nici unul dintre ele.

În contextul profetismului, trebuie să menţionăm şi pe acei “nebuni în Hristos” care, sub imperiul duhului profetic, prin comportări non-conformiste şi prin exprimări paradoxale, denunţau curajos nedreptăţile veacului şi greşelile din sînul Bisericii. În acest sens, spiritul profetic, aşa cum s-a manifestat el în lumea Vechiului şi Noului Testament, cum şi în viaţa ulterioară a creştinismului primar şi apoi răsăritean, poate fi denumit – şi a şi fost – “spiritul critic” în Biserică.

Cum stau însă lucrurile în Apus cu aceste daruri ale Sfîntului Duh (Duhul Adevărului şi Duhul Profeţiei, respectiv “spiritul critic”)? În ce măsură distorsiunea filioquistă a purcederii Duhului Sfînt a perturbat exercitarea normală a acestor daruri în viaţa acestei Biserici?

....continuarea aici,mai pe la mijlocul paginii, “FILIOQUE” ŞI IMPLICAREA SA ÎN CURSUL ISTORIEI:

http://razvan-codrescu.blogspot.com/search?q=filioque

PS...mai pe scurt,la noi ierarhia este in primul rind a Sfinteniei,adica a oamenilor (ierarhi,preoti,monahi,mireni ) in care se coboara, se salasluieste si traieste Dumnezeu pe pamint,Sfintii sau oamenii duhovnicesti,conform promisiunii facute de Iisus Hristos Dumnezeu:" Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el. " Ioan 14:23

[Erethorn]

Domnule, imi pare rau, dar atata timp cat autorul citat analizeaza o realitate ecleziala catolica plecand de la premisa "distorsiunii filioquiste" nu am motive sa-l citesc.

S-ar putea ca analiza pe care o face Bisericii Ortodoxe sa fie corecta. In ce priveste Biserica Catolica.... hmmmm.

Plecand de la premise false nu se poate ajunge la o concluzie adevarata.

[sherlock_holmes]

În prealabil postat de Erethorn

Plecand de la premise false nu se poate ajunge la o concluzie adevarata.

Ai dreptate.Nici macar la citirea unui articol.


Din mesajul meu anterior iti las numai atit:

"Duhul Profeţiei (“Care a grăit prin prooroci”) este Cel Care citeşte prezentul în lumina Veacului de Apoi. El denunţă toate abaterile de la normalitatea credinţei şi a vieţuirii în Dumnezeu. În acest sens, profetismul a jucat un rol considerabil în lumea Vechiului Testament, întemeind o instituţie similară şi paralelă sacerdoţiului, căruia nu i-a fost niciodată subordonat şi pe care l-a denunţat ori de cîte ori a fost cazul.


Proorocii admonestau poporul pentru idolatrie şi depravare, pe regi pentru crimele şi desfrîul lor (Ilie pe Oseea, Natan pe David, Ioan pe Irod),pe arhierei, pe preoţi , pe cărturari şi farisei pentru corupţie şi ipocrizie. Deseori plăteau cu capul îndrăzneala lor (Zaharia şi Ioan), care se întemeia pe convingerea că nu ei, ci Duhul grăieşte prin gura lor."

Este vorba despre realitati din Vechiul Testament:esti de acord cu ele ?


Stau uneori si ma intreb,vorbind de continuitate....daca protestantii si catolicii ar fi putut fi evrei,daca traiau in timpurile acelea:unii sa-i fi ascultat pe preoti si sa indeplineasca ritualurile cerute de Dumnezeu,ceilalti ( catolicii ) sa-i asculte pe prooroci in dauna arhiereilor.

PS.poate ca esti nervos,de la duelurile cu Anca et Co....te las pe mai tirziu,nu insist.

[Erethorn]

În prealabil postat de sherlock_holmes

Ai dreptate.Nici macar la citirea unui articol.


Din mesajul meu anterior iti las numai atit:

"Duhul Profeţiei (“Care a grăit prin prooroci”) este Cel Care citeşte prezentul în lumina Veacului de Apoi. El denunţă toate abaterile de la normalitatea credinţei şi a vieţuirii în Dumnezeu. În acest sens, profetismul a jucat un rol considerabil în lumea Vechiului Testament, întemeind o instituţie similară şi paralelă sacerdoţiului, căruia nu i-a fost niciodată subordonat şi pe care l-a denunţat ori de cîte ori a fost cazul.


Proorocii admonestau poporul pentru idolatrie şi depravare, pe regi pentru crimele şi desfrîul lor (Ilie pe Oseea, Natan pe David, Ioan pe Irod),pe arhierei, pe preoţi , pe cărturari şi farisei pentru corupţie şi ipocrizie. Deseori plăteau cu capul îndrăzneala lor (Zaharia şi Ioan), care se întemeia pe convingerea că nu ei, ci Duhul grăieşte prin gura lor."

Este vorba despre realitati din Vechiul Testament:esti de acord cu ele ?

Sunt de acord, dar in aceeasi masura Biserica ne invata ca realitatile respective apartin epocii veterotestamentare, proorocii nu-si mai au locul intr-o lume in care Revelatia publica este completa si desavarsita in persoana lui Isus Cristos si in cuvantul Evangheliei si al apostolilor.

În prealabil postat de sherlock_holmes

Stau uneori si ma intreb,vorbind de continuitate....daca protestantii si catolicii ar fi putut fi evrei,daca traiau in timpurile acelea:unii sa-i fi ascultat pe preoti si sa indeplineasca ritualurile cerute de Dumnezeu,ceilalti ( catolicii ) sa-i asculte pe prooroci in dauna arhiereilor.

.

Este o premisa logic imposibila; ca si cum ati pune problema "daca socialistii si capitalistii ar fi trait in timpurile comunei primtive, inainte de aparitia proprietatii private"....

Protestantii, ortodocsii si catolicii (respectiv ortodocsii si schismaticii, ordinea respectiva o las la latitudinea dumneavoastra) nu pot fi definiti decat in lumina existentei Revelatiei de care vorbeam mai sus.