fizicianul hawking iar se baga-n seama singur !

[Traditie1]

În prealabil postat de MariS_

Nietzsche si Freud au urcat pe piedestal egoul. In om mai exista si Chipul.
Chipul (nu ma pot abtine: scoate h, de la Hristos, din chip si va rezulta cip!)
e chipul lui Hristos in noi si e, deobicei, inchis de egou in carapacea tinei
si pacatelor noastre, tinut ca rob de egocentrismul din noi. Prin Botez il
eliberam. Dar prin pacate il acoperim din nou. Viguros si nerusinat e, insa,
egoul nostru, si tocmai pe acesta l-au studiat acesti doi domni, unul l-a
ridicat in rang pana la nivelul de supraom, un fel de dumnezeu mai mic,
iar celalalt i-a studiat subteranele noroioase si absconse. Nimic nou sub
soare.
Doar crestinismul pune in valoare adevaratul nostru sine, Chipul, pe care
il curateste si-l face sa oglindeasca cat mai fidel dumnezeirea.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Termenul de "chip al lui Dumnezeu în om" e utilizat cu două sensuri la Sfinții Părinți. Primul sens e acela de ființă rațională, după modelul lui Dumnezeu. Al doilea sens e de asemănare cu Dumnezeu prin virtuți. Totuși, atunci când se referă mai precis, Părinții fac o deosebire între ceea ce este numit chip și ceea ce este numită asemănare cu Dumnezeu.

Felul cum vorbești tu trădează o viziune eronată, un misticism dubios.



Când Scriptura vorbește la Facere despre crearea omului spune:

Şi a zis Dumnezeu: "Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!"
Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie.

Această dublă referire la asemănarea cu Dumnezeu a fost interpretată alegoric de către unii Părinți prin aceea că el, chipul, înțeles ca ființă rațională, îl avem din naștere și nu ne poate fi luat dar asemănarea în virtuți o dobândim prin proprie voință, de aceea în al doilea verset Dumnezeu nu spune că la făcut pe om după chipul și asemănarea ci doar după chipul.


Deci chipul lui Dumnezeu în om este ființa personală, vie, cu facultățile rațiunii, voinței și simțirii iar asemănarea este dobândirea virtuților lui Dumnezeu de către om. Chipul nu poate fi acoperit prin păcate și nu se eliberează prin botez ci îl are orice păcătos și îl va avea și în veșnicie. Doar asemănarea cu Dumnezeu este ceea ce ne deosebește unii de alții, unii ajungând să-I semene, alții însă ajungând să semene cu diavolul prin înclinațiile păcătoase pe care și le-au cultivat în cursul vieții.

[MariS_]

În prealabil postat de Traditie1

Termenul de "chip al lui Dumnezeu în om" e utilizat cu două sensuri la Sfinții Părinți. Primul sens e acela de ființă rațională, după modelul lui Dumnezeu. Al doilea sens e de asemănare cu Dumnezeu prin virtuți. Totuși, atunci când se referă mai precis, Părinții fac o deosebire între ceea ce este numit chip și ceea ce este numită asemănare cu Dumnezeu.

Felul cum vorbești tu trădează o viziune eronată, un misticism dubios.



Când Scriptura vorbește la Facere despre crearea omului spune:

Şi a zis Dumnezeu: "Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!"
Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie.

Această dublă referire la asemănarea cu Dumnezeu a fost interpretată alegoric de către unii Părinți prin aceea că el, chipul, înțeles ca ființă rațională, îl avem din naștere și nu ne poate fi luat dar asemănarea în virtuți o dobândim prin proprie voință, de aceea în al doilea verset Dumnezeu nu spune că la făcut pe om după chipul și asemănarea ci doar după chipul.


Deci chipul lui Dumnezeu în om este ființa personală, vie, cu facultățile rațiunii, voinței și simțirii iar asemănarea este dobândirea virtuților lui Dumnezeu de către om. Chipul nu poate fi acoperit prin păcate și nu se eliberează prin botez ci îl are orice păcătos și îl va avea și în veșnicie. Doar asemănarea cu Dumnezeu este ceea ce ne deosebește unii de alții, unii ajungând să-I semene, alții însă ajungând să semene cu diavolul prin înclinațiile păcătoase pe care și le-au cultivat în cursul vieții.

Nu va contrazic, e posibil sa fie asa cum spuneti pentru ca intr-adevar am
afinitati pentru mistica.
Spuneti ca: "Chipul nu poate fi acoperit prin păcate și nu se eliberează prin botez ci îl are orice păcătos și îl va avea și în veșnicie." Eu stiam invers, ca acest Chip se
intineaza, se acopera prin pacate, astfel incat omul pacatos nu mai rationeaza
normal, nu mai are vointa cea buna si nici simtirea curata. Dar daca spuneti
altfel, nu va contrazic. Nici eu nu spun ca acest Chip dispare in omul pacatos,
ci doar ca se acopera de mazga pacatelor sub presiunea egocentrismului, cel
care doreste se fie totdeauna in centrul atentiei. Si ca el e spalat si eliberat de
aceasta mazga prin Botez si mai apoi spalat si curatat prin lacrimi de pocainta.
Dar ii rog pe cititori sa ia de buna versiunea dvs, dvs fiind mai calificat decat
mine si mai inaintat duhovniceste.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[Lavrentiu]

În prealabil postat de MariS_

Nu va contrazic, e posibil sa fie asa cum spuneti pentru ca intr-adevar am
afinitati pentru mistica.
Spuneti ca: "Chipul nu poate fi acoperit prin păcate și nu se eliberează prin botez ci îl are orice păcătos și îl va avea și în veșnicie." Eu stiam invers, ca acest Chip se
intineaza, se acopera prin pacate, astfel incat omul pacatos nu mai rationeaza
normal, nu mai are vointa cea buna si nici simtirea curata. Dar daca spuneti
altfel, nu va contrazic. Nici eu nu spun ca acest Chip dispare in omul pacatos,
ci doar ca se acopera de mazga pacatelor sub presiunea egocentrismului, cel
care doreste se fie totdeauna in centrul atentiei. Si ca el e spalat si eliberat de
aceasta mazga prin Botez si mai apoi spalat si curatat prin lacrimi de pocainta.
Dar ii rog pe cititori sa ia de buna versiunea dvs, dvs fiind mai calificat decat
mine si mai inaintat duhovniceste.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Eu cred ca aveti dreptate amandoi, mai ales pentru faptul ca nici Sfintii Parinti nu au fost unanimi si "finali" in ce priveste chipul lui Dumnezeu in om, desi au enumerat foarte multe caracterisitici pe care le avem datorita chipului: ratiune, vointa, libertate, persoana etc.

Dar de fapt nu poate exista o definitie a chipului in om, la fel cum nu poate exista o definitie a Cuvantului lui Dumnezeu, al carui chip il purtam. Chipul are fatete infinite, pentru ca este imaginea Chipului lui Dumnezeu, adica a lui Hristos.

Asemanarea este, intr-adevar, acum, rod al virtutii. Dar doar acum, din cauza caderii. Daca omul n-ar fi cazut, asemanarea ramanea si crestea in el. Adam a avut asemanare, doar ca a pierdut-o prin cadere. Asemanarea incepe asadar cu o "regasire", o "venire in fire" la fel ca in pilda fiului risipitor. Si apoi, "merge-vom din putere in putere"

[MariS_]

În prealabil postat de Lavrentiu

Eu cred ca aveti dreptate amandoi, mai ales pentru faptul ca nici Sfintii Parinti nu au fost unanimi si "finali" in ce priveste chipul lui Dumnezeu in om, desi au enumerat foarte multe caracterisitici pe care le avem datorita chipului: ratiune, vointa, libertate, persoana etc.

Dar de fapt nu poate exista o definitie a chipului in om, la fel cum nu poate exista o definitie a Cuvantului lui Dumnezeu, al carui chip il purtam. Chipul are fatete infinite, pentru ca este imaginea Chipului lui Dumnezeu, adica a lui Hristos.

Asemanarea este, intr-adevar, acum, rod al virtutii. Dar doar acum, din cauza caderii. Daca omul n-ar fi cazut, asemanarea ramanea si crestea in el. Adam a avut asemanare, doar ca a pierdut-o prin cadere. Asemanarea incepe asadar cu o "regasire", o "venire in fire" la fel ca in pilda fiului risipitor. Si apoi, "merge-vom din putere in putere"

Dle Laurentiu, apreciez simtul cavaleresc al dvs (oare cati il mai au) de a
ne da dreptate amandurora, dar eu cred ca Autoritatea bate subiectivitatea.
Traditie1 reprezinta Autoritatea, eu subiectivitatea. Deci, s-o lasam asa ca-i
bine asa, cum a lasat-o Traditie1. Eu, ca ortodox subiectiv, recunosc ca ar
trebui sa fiu la gazeta de perete ca exemplu negativ de "Asa NU". Am relatii
cordiale cu asazisii "sectanti", am prieteni neortodocsi, vad ca frati ai mei
pe toti cei ce cred SINCER si din toata inima in Hristos, etc, etc, numai si
numai exemple negative si nu de ortodox model cum sunt multi pe aici.
Asa ca s-o lasam asa, ca-i bine asa, sa nu cumva sa se mai ia cineva dupa
mine ca ajunge in prapastie.
Har, smerenie si jertfa de sine.