schimbarea numelui de botez

În prealabil postat de iliana

Unui copil la adoptie parintii i-au schimbat numele .Acum are 19 ani stie ca e infiat dar refuza sa vobeasca despre asta si e foarte greu sa-i spui adevarul in conditiile in care el nu e interesat .Se trece in pomelnic si s-a spovedit cu numele primit ,numele lui de la botez cred ca-l stie dar nu inseamna nimic pentru el nu se recunoaste. Or fi primite aceste pomelnice,il asculta Dumnezeu si pe el ?

Ar trebui sa-si treaca in pomelnic numele cu care a fost botezat, cu acest nume a fost "declarat" in fata Sfintei Treimi, cu acest nume trebuie sa ceara ajutor. Exista preoti pe acest forum care ne pot confirma acest lucru. Amintiti-va slujba botezului, sau mergeti la biserica si ascultati-o atunci cand se desfasoara. Nici diminutive, nici nick-name-uri, nici porecle, doar numele de botez trebuie trecut pe pomelnic.

[gabriela8]

Numele de botez este cel care se trece in pomelnic.

[iliana]

În prealabil postat de Adriana Cluj

Ar trebui sa-si treaca in pomelnic numele cu care a fost botezat, cu acest nume a fost "declarat" in fata Sfintei Treimi, cu acest nume trebuie sa ceara ajutor. Exista preoti pe acest forum care ne pot confirma acest lucru. Amintiti-va slujba botezului, sau mergeti la biserica si ascultati-o atunci cand se desfasoara. Nici diminutive, nici nick-name-uri, nici porecle, doar numele de botez trebuie trecut pe pomelnic.

Da stiu acest lucru dar exista un risc ca spunandu-i ca este infiat poate avea un soc ,poate pleca de acasa sau sa faca vreo prostie ,s-au vazut atatea cazuri.Cum am spus stie ceva dar refuza sa accepte adevarul.La virsta lui nu e suficient de matur sa inteleaga .Asta e problema.Nu a intrebat si nu l-a interesat niciodata cel putin asa pare,deci nu poti asa din senin sa-i spui numele tau de botez e altul.Eu ca matusa a lui nu am curaj sa-i spun adevarul.Am scris toate astea pentru ca abia ieri la Biserica m-am gandit la ce i-am facut noi toti acestui copil, traieste saracul in minciuna .
Va multumesc mult pentru raspuns.

[florinbrasov0]

Rugati-L pe Dumnezeu sa va calauzeasca pasii.

În prealabil postat de iliana

Da stiu acest lucru dar exista un risc ca spunandu-i ca este infiat poate avea un soc ,poate pleca de acasa sau sa faca vreo prostie ,s-au vazut atatea cazuri.Cum am spus stie ceva dar refuza sa accepte adevarul.La virsta lui nu e suficient de matur sa inteleaga .Asta e problema.Nu a intrebat si nu l-a interesat niciodata cel putin asa pare,deci nu poti asa din senin sa-i spui numele tau de botez e altul.Eu ca matusa a lui nu am curaj sa-i spun adevarul.Am scris toate astea pentru ca abia ieri la Biserica m-am gandit la ce i-am facut noi toti acestui copil, traieste saracul in minciuna .
Va multumesc mult pentru raspuns.

In situatia asta, delicata, chiar nu stiu cum ar trebui procedat ca sa nu se simta ranit... Cred ca v-a sfatuit bine cel/cea care a zis sa va rugati ca Dumnezeu sa va lumineze.
Daca dvs banuiti ca el stie ceva,eu va spun ca el STIE, dar pastreaza tacere asupra subiectului din delicatete si dragoste fata de parintii lui adoptivi, spre a nu-i expune unor explicatii care ar putea fi stanjenitoare pentru toata lumea,iar lui i-ar rascoli o rana dureroasa pe care o poarta in suflet de multa vreme, de cand a auzit in jurul lui primele vorbe soptite si priviri tintite ca ".....este adoptat.....". Cu ajutor de la Dumnezeu lucrurile se vor aseza.

[AlinB]

În prealabil postat de iliana

Da stiu acest lucru dar exista un risc ca spunandu-i ca este infiat poate avea un soc ,poate pleca de acasa sau sa faca vreo prostie ,s-au vazut atatea cazuri.Cum am spus stie ceva dar refuza sa accepte adevarul.La virsta lui nu e suficient de matur sa inteleaga .Asta e problema.Nu a intrebat si nu l-a interesat niciodata cel putin asa pare,deci nu poti asa din senin sa-i spui numele tau de botez e altul.Eu ca matusa a lui nu am curaj sa-i spun adevarul.Am scris toate astea pentru ca abia ieri la Biserica m-am gandit la ce i-am facut noi toti acestui copil, traieste saracul in minciuna .
Va multumesc mult pentru raspuns.

NU cred ca este adevarat, un copil care a fost crescut cu dragoste autentica fara doar si poate apreciaza asta si putin probabil sa reactioneze nepotrivit, desi fara doar si poate o anumita mahnire se poate sa aiba atunci cand va afla ca cealalta mama a lui, cea care ar fi fost cea mai in drept sa-i ofere iubire l-a abandonat.

Insa pe de alta parte daca nu familia adoptica nu l-a inconjurat cu dragoste asa cum nu de putine ori se intampla chiar si in cadrul familiilor cu parinti naturali, se prea poate ca toate frustrarile si tensiunile sa se cumuleze in acest punct si infierea sa fie explicatia si tzapul ispasitor pentru toate si sa amplifice/indreptateasca nemultumirile impotriva parintilor adoptivi.