Citat:
În prealabil postat de AndruscaCIM
Scuze, nu am inteles ce vrei sa spui..si cine nu vrea sa se pocaiasca? Omul meu ( care nu e al nostru) era un crestin care ar vrea...mai devreme sau mai tarziu sa se pocaiasca, ori pentru ca a gandit ceva negativ despre cineva...ori pentru ca a dat cu toporul in cap cuiva!!!
|
Omul e al nostru. Tu spui că ar vrea să se pocăiască. Dar eu vorbesc despre cei care NU vor să se pocăiască. Sunt ortodocși, penticostali, nu contează. Nu au de gând să se pocăiască. Lor le place să trăiască în păcat. Poate nici nu mai cred în Dumnezeu. Așa mor.
Citat:
În prealabil postat de AndruscaCIM
Deci din nou, un crestin, ramane tot crestin...chiar daca face pacate, asa cum sper ca nici tu nu oscilezi in identitatea ta religioasa, atunci cand mai faci cate un mic pacatel ( pentru ca din modul cum gandesti, banuiesc ca de pacate mari in cazul tau...nici nu se pune problema!!!).
|
Eu am mărturisit aici pe forum că am fost biruit de patimi grele, DUPĂ ce am devenit creștin ( creștin, în exprimarea...știi tu, NP).
Doar că mereu, când am căzut sau când cad în păcate știu că îl supăr pe Dumnezeu, mă rog să mă ierte, caut să scap, etc.
Deci nu vorbesc despre creștinii mai slabi ( adică noi) care cad în păcate, vor să iasă, nu prea reușesc, se roagă la Dumnezeu sa-i ierte, se spovedesc dar iar mai cad si etc. Ăștia-s creștini, am înțeles.
Nu știu, poate mă exprim confuz, dar mă întreb: nu e chiar nici o limită?
Să mai dau un exemplu: cineva s-a născut într-o familie creștină, a fost botezat de copil sau la o vârstă matură, dar de la treizeci de ani nu-i mai pasă de Dumnezeu, nici nu mai crede în El, trăiește în tot felul de păcate, nu se pocăiește de ele fiindcă nici nu crede că ar trebui si la 80 de ani așa moare. El de la 30 la 80 de ani tot pe Hristos l-a urmat? Tot creștin a fost?
A murit creștin?