Feminismul-un rau necesar?

[anna21]

În prealabil postat de andreicozia

Pai si tu ditamai zbirul feminist care taia si spinzura in Romania( din ce povestesti ) nu ti s-a facut mila de ea?. Nu puteai tu sa-i faci niste clatite cu oua si CU lapte?

Ahhh, da, am uitat ca pe atunci tu erai atee convinsa, inca nu semnai condica la crestini..daaa, cum de-am putut sa uit.
Noi devenim milostivi numai cind devenim ortodocsi practicanti, da, da ,da , acum inteleg....

Andrei, incep sa-ti colectez mesajele ofensive si cu prima ocazie te propun pt ban.
Nu am mai intalnit o persoana asa de mancata de invidie ca tine.. (gasesti subiecte de discutie ca pantofii mei, sotul meu, profesia mea etc.. asta trebuie sa inceteze!)

[maria-luisa]

În prealabil postat de Irina-Magdalena

Mie mi se pare ca "barbatii aceia adevarati" sunt de fapt barbatii ideali, si sunt foarte rari. Ce facem cu restul? Nu mai traim impreuna, nu mai formam familii daca nu ne convine intru-totul profilul lor spiritual sau background-ul educational? Eu shtiu ca atunci cand te casatoresti, daca nu esti foarte idealist, faci o suma de compromisuri. Inevitabil le faci si mai tarziu.. de-a lungul vietii, pentru ca oamenii se schimba (si nu ma refer doar la barbati). Femeia si barbatul pot evolua diferit chiar in cadrul aceluiasi cuplu.

Dar cel de langa tine e aproapele de care ne-a vorbit Mantuitorul. Lasand deoparte ca e chiar mai mult de atat, pentru ca taina cununiei asta stabileste, unirea barbatului cu femeia: "De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amîndoi un trup (Facerea 2: 24). Daca "nu corespunde" il indepartam? Aruncam cu piatra?

Facea cineva o comparatie reusita .. daca ai un brat bolnav il amputezi sau incerci sa-l vindeci? Daca vezi familia ca pe un tot, si pe partener ca pe aproapele biblic, nu cred ca poti indeparta membrul dureros sau incomod. Ne mantuim prin cei de langa noi.
Oricum, indiferent ce alegi e vorba de suferinta. Ea nu poate fi evitata. Mai ales cand e vorba de copii. Sa cresti cu un tata violent, alcoolic sau afemeiat e destul de greu insa sa cresti fara tata, poate fi mai bine? N-ai auzit vorbindu-se de traumele copiilor ce provin din familii uniparentale? E clar vorba de un dezechilibru acolo, unul emotional in primul rand.

Cat despre ce trebuie sa infrunte o femeie singura care vrea sa creasca un copil sau mai multi nici nu merita sa vorbim. Barbatul, cum e el, are rolul sau. Asa a lasat Dumnezeu si a lasat bine. Pentru ca nimeni nu e de aruncat sau e total inutil. Si daca nu-l poti lua de exemplu atunci el va sluji mereu de contra-exemplu (glumesc desigur).

de acord in mare parte cu ceea ce imi spui, si femeile au multe defecte, asta depinde de evolutia fiecaruia, dar sa incurajam obiceiuri din epoca de piatra, insemna ca nu vrem sa schimbam nimic, ca ne este bine asa cum este. Casatoria este sfanta, dar atunci cand este dragoste la mijloc, atunci cand unirea este in Dumnezeu, nu cand devine un chin pentru toti cei implicati. Chiar am spus ceva mai devreme, este foarte important sa fii flexibil intr-o relatie, sa ierti, sa fii tolerant, dar totul pana la un punct, caci in momentul in care doar unul face asta, iar celalalt calca totul in picioare, nu miroase deloc bine.

sincer, m-am bucurat cand au divortat ai mei si ma bucur si acum.:)

[iana]

În prealabil postat de anna21

Familia este o cruce, cu adevarat. Oricine spune altceva, minte.
De aceea te poti si mantui in cadrul familiei.

Cum sa spui ca familia este o cruce? Adica vrei sa spui ca-i o povara? Imi pare rau pt tine daca e asa.

Vocatia femeilor este sacrificiul. Nu esti in stare sa faci asta.. nu te-ai ridicat la conditia de femeie.
Parerea mea.

Ai auzit de dragoste? Nu cred. La tine totul pare negru. Tot ce faci e din obligatie si sacrificiu? sau din dragoste? Daca nu exista dragoste n-are nici un sens nimic. Chiar nimic.
Tu il iubesti pe Dumnezeu sau ti-e frica de iad? E o diferenta. Nu?

[maria-luisa]

În prealabil postat de Irina-Magdalena

Eu vorbeam despre majoritatea cazurilor, si anume cele in care se poate face cate ceva pentru convientuire. Divortul este o alternativa recenta pentru viata de familie.. Eu zic mai bine sa ne intrebam cum traiau oamenii INAINTE de aceasta "solutie" miraculoasa care ASTAZI pare sa ofere raspuns bun tuturor problemelor noastre in loc s-o "imbratisam" imediat ce apar obstacolele.. adevaratele obstacole intr-un cuplu.

rau.... cati/cate nu se sinucideau din aceste cauze? dar atunci nu era mass-media care sa aduca totul in vazul lumii.
eu nu spun ca divortul este bun, acum din orice fleac se divorteaza :), dar nici sa te condamni pe tine si copii tai la suferinta toata viata nu este o solutie.

[lore86]

sacrificiul e strans legat de dragoste.nu te poti jertfi(a sacrifica suna pagan) daca nu iubesti.
te jertfesti ptr copii ptr ca ii iubesti, te jertfesti ptr sot tot ptr ca il iubesti.
dragostea e fundamentul jertfei.

si da, familia e o cruce. Doar ca daca iti pui nadejdea in Dumnezeu poti s-o porti cu bucurie.

[maria-luisa]

În prealabil postat de lore86

sacrificiul e strans legat de dragoste.nu te poti jertfi(a sacrifica suna pagan) daca nu iubesti.
te jertfesti ptr copii ptr ca ii iubesti, te jertfesti ptr sot tot ptr ca il iubesti.
dragostea e fundamentul jertfei.

si da, familia e o cruce. Doar ca daca iti pui nadejdea in Dumnezeu poti s-o porti cu bucurie.

nu totdeauna, nu cand te complaci in ipostaza de victima sacrificata, in acelasi timp aratand in stanga si-n dreapta suferinta ta si marea ta marinimie de a te jerti de dragul cui? Exp: ce bine-i faci sotului alcolic si bataus daca aceepti sa ramai langa el, ca e ok asa cum e? sau copiilor daca asista la meciuri de box si scandaluri interminabile si un tata ce se clatina in pragul usii si duhnind de la o posta. Ii faci un bine, parasindu-l pt ca in felul asta poate isi va vedea defectele si se va schimba.

[iana]

În prealabil postat de lore86

sacrificiul e strans legat de dragoste.nu te poti jertfi(a sacrifica suna pagan) daca nu iubesti.
te jertfesti ptr copii ptr ca ii iubesti, te jertfesti ptr sot tot ptr ca il iubesti.
dragostea e fundamentul jertfei.

si da, familia e o cruce. Doar ca daca iti pui nadejdea in Dumnezeu poti s-o porti cu bucurie.

Tot ce fac pt familia mea, fac din dragoste si nu consider nici o clipa ca ma jertfesc. Cum adica dragostea e fundamentul jertfei? Adica jertfa e un scop in sine?
Si NU! Familia NU e o cruce. E parte din mine si nu o povara pe care "o car in spate". Temeiul biblic al sexualitatii sunt acele haine de piele pe care le-a dat Dumnezeu omului dupa cadere pt a-i usura trecerea peste pragul mortii. Sf. Ioan Hrisostomul spunea, despre casnicie, ca nu ii e data omului pt nastere de prunci, ci pt ajutor reciproc.

[andreicozia]

În prealabil postat de anna21

Andrei, incep sa-ti colectez mesajele ofensive si cu prima ocazie te propun pt ban.
Nu am mai intalnit o persoana asa de mancata de invidie ca tine.. (gasesti subiecte de discutie ca pantofii mei, sotul meu, profesia mea etc.. asta trebuie sa inceteze!)

:))) Dar cum se face ca numai tu le gasesti ofensive?
Oare de ce, doar pentru ca doare faptul ca ai fi putut sa-i dai si tu femeii respective un salariu decent pentru a nu mai trai intr-o , citez " saracie lucie" ca sa nu mai spun ca ai fi putut sa-i faci si tu o placinta pentru copilasi, nu sa le faci inventarul saraciei, ca de asta saracii sunt satui, nu au nevoie de altii care sa le plinga de mila.
Sotul tau?...sincer Ano, nu as vrea sa fiu in papucii lui!

Ban?... au mai incercat si altii si nu au reusit, de ce? pentru simplul motiv ca NU erau ofensive ci constructive, aaa, ca dor, ce sa-i faci, orice observatie OBIECTIVA doare, dar daca intradevar VREI sa-ti imbunatatesti starea fiintiala, atunci ca o crestina in devenire mi-ai multumi, nu ai proceda ca un copil razgiiat.

[andreicozia]

În prealabil postat de Irina-Magdalena

Eu vorbeam despre majoritatea cazurilor, si anume cele in care se poate face cate ceva pentru convientuire. Divortul este o alternativa recenta pentru viata de familie.. Eu zic mai bine sa ne intrebam cum traiau oamenii INAINTE de aceasta "solutie" miraculoasa care ASTAZI pare sa ofere raspuns bun tuturor problemelor noastre in loc s-o "imbratisam" imediat ce apar obstacolele.. adevaratele obstacole intr-un cuplu.

Am inteles.
Inainte de accesibilitatea facila la solutia divortului draga Irina, si poate stii de prin batrini, existau urmatoarele: ( din ce stiu eu DIRECT de la virstnici si la care am asistat personal)
- Batai ingrozitoare zilnice
- Vinatai in permanenta pe corp. Nu apucau sa treaca alea vechi ca apareau altele noi.
- Cind barbatul nu se simtea prea bine mai chema si pe alti tovarasi de pahar pentru a o bate pe sotie
- Politia nu aude, nu vede, nu e interesata, nu vorbeste, adica grad de implicare si disciplinare ZERO

alte solutii:
- In lipsa unor masuri civilizate de divort ajungeau ca se otraveau reciproc.
- Se bateau pina se omorau unul pe celalalt
- Lipsa "solutiei" de care cu ironie vorbesti ca este miraculoasa duce la omorirea intregii familii cu copii cu tot, de sinucideri nu mai vorbesc.
..s a m d... si tragediile continua

Asta inseamna Lipsa de civilizatie, lipsa "solutiei" care in mod inadvertrent duce la brutalitate mioritica.

Oare tu draga Irina-Magdalena ce ai prefera?

[Irina-Magdalena]

În prealabil postat de iana

Tot ce fac pt familia mea, fac din dragoste si nu consider nici o clipa ca ma jertfesc. Cum adica dragostea e fundamentul jertfei? Adica jertfa e un scop in sine?
Si NU! Familia NU e o cruce. E parte din mine si nu o povara pe care "o car in spate". Temeiul biblic al sexualitatii sunt acele haine de piele pe care le-a dat Dumnezeu omului dupa cadere pt a-i usura trecerea peste pragul mortii. Sf. Ioan Hrisostomul spunea, despre casnicie, ca nu ii e data omului pt nastere de prunci, ci pt ajutor reciproc.

Imi pare rau dar nu cred ca ai inteles ce voia sa spuna lore86.
Jertfa nu e un scop in sine. Nici dragostea. Tu iti iubesti familia pentru ca iti propui? Jerfta si dragostea dupa mine sunt consecinte ale revarsarii harului dumnezeesc. Atat jerfa cat si dragostea se ofera din prea plinul inimii, neconditionat. Cu uitare de sine (de aici si ideea de jertfa, te jerfesti pe tine celuilalt, ca dorinte, placeri, etc).

Uite ce spune Parintele Savatie Bastovoi in cartea sa "A iubi inseamna a ierta": Fiecare om face un efort pentru a deprinde dragostea. Toti suntem constienti de neputinta noastra de a iubi si numai daca suntem nebuni credem ca avem dragoste. dar daca avem putina sinceritate, putina seriozitate, vedem in noi la tot pasul aceasta neputinta de a iubi. [..] Apostolul Pavel cand a trebuit sa defineasca dragostea a vorbit prea putin de gesturile ei exterioare, el s-a referit la niste porniri si simtaminte ale inimii <Dragostea toate le rabda, dragostea toate le crede, dragostea toate le iarta, ...dragostea nu cauta ale sale..> Toate acestea reprezinta tabloul duhovnicesc, tabloul sufletului nostru atunci cand el iubeste. Dar cuvintele pe care ni le spune apostolul sunt foarte greu de priceput. Sunt greu de priceput nu pentru ca ar fi grele ci pentru ca mintea noastra nu e obisnuita sa gandeasca astfel. Dragostea nu cauta ale sale? Dar ale cui sa le caute? Ale aproapelui. Care aproape? Unul vrea sa mearga la fotbal, altul vrea sa mearga la bal, altul la peste. Pe care dintre acestia sa urmez si sa-l satisfac? Desigur Apostolul Pavel inainte de a ne propune sa cautam la toate dorintele celor de langa noi, ne vorbeste de o dispozitie a sufletului, aceea de a nu te socoti pe tine ceva, de a te pune pe tine in urma celorlalti, de a sti ca daca e sa alegi intre aproapele tau si tine, trebuie sa-l alegi pe aproapele tau"

Ai inteles CRUCEA ca pe o povara pe care o cari in spate? Pt ca familia a fost comparata cu crucea nu inseamna ca e o greutate la propriu.. Ci e destin. E si ea masura a implinirii sau caderii noastre.

Cer iertare pt lungimea mesajului.