Saptamana de "rugaciune" Ecumenica

[Marius22]

Intrebarea mea este la ce folosesc toate aceste demersuri de apropiere fata de celelate confesiuni crestine, de vreme ce, in urma lor, ceilalti raman tot catolici, tot protestanti sau neoprotestanti? Nu vad scopul si nici rodul lor.

Ma tem insa ca in randul nostru, al ortodocsilor, exista riscul relativizarii adevarului de credinta. Inteleg ca toate acestea se fac din iubire, ca un pogoramant din partea Bisericii Ortodoxe. Aceasta iconomie nu face decat sa sporeasca numarul "caldiceilor" in credinta, de-o parte si de alta.

[Fani71]

În prealabil postat de Marius22

Intrebarea mea este la ce folosesc toate aceste demersuri de apropiere fata de celelate confesiuni crestine, de vreme ce, in urma lor, ceilalti raman tot catolici, tot protestanti sau neoprotestanti? Nu vad scopul si nici rodul lor.

Ma tem insa ca in randul nostru, al ortodocsilor, exista riscul relativizarii adevarului de credinta. Inteleg ca toate acestea se fac din iubire, ca un pogoramant din partea Bisericii Ortodoxe. Aceasta iconomie nu face decat sa sporeasca numarul "caldiceilor" in credinta, de-o parte si de alta.

Ce sens au? Eu vad cateva:
- a marturisi in fata unei lumi care se departeaza din ce in ce mai mult de cerdinta credinta comuna in Hristos Fiul lui Dumnezeu mort si inviat pentru noi.
Si alte cateva lucruri centrale.

- a intari relatiile cu cei care au o credinta apropiata de a noastra

- ne rugam in speranta ca Dumnezeu ne va ajuta sa ne unim candva (fiecare vede aceasta unire altfel deocamdata, dar ce este imposibil la oameni este posibil la Dumnezeu)

- ne rugam pentru lume, pentru toti cei care nu au credinta noastra (cea de baza, comuna)

- slabim fortele de ura si dusmanie care au existat atata vreme intre crestini, educam oamenii la dragoste si respect pentru oricine indiferent de convingeri in sens crestin (adica nu renuntare la adevar)

[Marius22]

În prealabil postat de Fani71

Ce sens au? Eu vad cateva:

Si eu incerc sa le vad, dar am o retinere in privinta lor. Stim ca in lupta duhovniceasca, dar si la acesta scara a raporturilor dintre confesiuni, de multe ori, "lupul umbla imbracat haina de oaie". Ma tem sa nu fie un bine aparent.

Cred ca tocmai din cauza acestui fapt s-a ajuns aici. Diavolul si-a facut lucrarea in istorie, ne-a dezbinat rupand "camasa lui Hristos", Biserica cea Una. Nimeni nu cred ca isi doreste ca acest proces sa fie unul ireversibil.

Mai cred ca noi, indiferent de confesiune, nu ne dorim cu adevarat acesta apropiere, asa cum si-o doreste Hristos. El vrea mai mult decat noi, ca toti sa vina la "cunostinta Adevarului".