Ce parere aveti despre divort?

[caliyo]

Din pacate, in cazuri de neintelegere intre soti, nimeni nu se gandeste la copii. Toti dau sfatul: femeia trebuie sa ramana langa sot orice ar fi si invers sotul langa sotie . Ca trebuie sa lupte, ca n-are voie sa il(o) paraseasca etc. Dar voi, care dati asemenea sfaturi, v-ati gandit oare ce simte un copil care sufera cand vede cearta si scandal in casa?
Eu acum vorbesc din perspectiva copiluilui care a suferit enorm pt ca parintii s-au incapatanat sa traiasca impreuna desi ei nu se mai intelegeau la scurt timp dupa ce s-au casatorit. Pana la urma , dupa ce noi copiii, am plecat din casa parinteasca, ei tot au divortat.
Si acum , noi , copiii suferim din cauza traumelor din copilarie. Oare nu meritam sa fim scutiti de aceste traume? Oare de ce trebuie sa condamnam copiii la chin? Ei ce vina au?
Mai ales unde e vorba de pacatul betiei, unde sunt certuri si batai la ordinea zile, eu dau un singur sfat: divort! mamelor, ganditi-va la binele copiilor vostri! Cine vrea sa sufere, n-are decat, dar nu ii condamnati si pe copii.
Revenind la ,,lacrimi´´ , daca situatia e suportabila, rezista! daca se ajunge la batai, nu merita! poti sa te rogi pt el si nemaistand cu el in casa. Daca el se va indrepta si te mai iubeste, se va intoarce la tine. Daca nu...

[windorin]

În prealabil postat de caliyo

Din pacate, in cazuri de neintelegere intre soti, nimeni nu se gandeste la copii. Toti dau sfatul: femeia trebuie sa ramana langa sot orice ar fi si invers sotul langa sotie. Ca trebuie sa lupte, ca n-are voie sa il(o) paraseasca etc. Dar voi, care dati asemenea sfaturi, v-ati gandit oare ce simte un copil care sufera cand vede cearta si scandal in casa? (...) Daca situatia e suportabila, rezista! daca se ajunge la batai, nu merita! poti sa te rogi pt el si nemaistand cu el in casa. Daca el se va indrepta si te mai iubeste, se va intoarce la tine. Daca nu.

Frumos spus, din pacate.

Atat am luptat cu cativa prieteni (in teorie) analizand cazurile familiilor cu greutati.
Am zis si sustinut pana la sfarsit ca "in afara de pricina de desfranare, divortul nu poate primi binecuvantare".
Cu toate acestea, am intalnit cazuri in care suferintele unuia din familie au dus la o oarecare imposibilitate de a ramane in familie.

Insa inca imi vine gandul ca si aceste suferinte isi au rostul lor.
Pot fi o incercare sau o pedeapsa. Pot fi urmare a neascultarii parintilor si a duhovnicului rugator, ori altceva de acest fel.
Cu toate acestea, nici nu pot spune unei persoane care sufera mult sa rabde si atat. Simt ca e prea putin spus.

Nu cunoastem lucrurile cu mintea si inima lui Hristos, deci nu putem sa ne pronuntam usor asupra lor.

[costel]

Sa ajungi seara de seara in mainile sotului doar ca sa fii batuta, e o viata de mucenic. Nu cred ca un copil, martor la astfel de evenimente nefericite, va ajunge dupa un scurt timp sa dea nastere la nenumarate intrebari: de ce nu mai vine tata? de ce nu mai suna? ... Asa ca nu trebuie sa cadem in extrema si sa spunem ca trebuie sa induram totul, doar pe motiv ca un copil trebuie sa aiba si tata. In astfel de situatii, sa-mi fie cu iertare, dar e tata doar pentru ca l-a conceput. Ori nu la asta trebuie sa se rezume numele de tata.

[windorin]

În prealabil postat de costel

In astfel de situatii, sa-mi fie cu iertare, dar e tata doar pentru ca l-a conceput.
Ori nu la asta trebuie sa se rezume numele de tata.

Adevarat.
Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "Parinti nu sunt cei care nasc pe copil, ci cei care cresc copilul."

[Fani71]

Desfranarea si adulterul nu trebuie intelese doar in sens tehnic. Adulterul inseamna ruperea fidelitatii, o rana intr-un singur trup pe care il formeaza cei doi. Rana asta se poate face si prin violenta, neglijenta extrema, jigniri... Tot adulter se cheama, in sens profund.

Unii barbatii si unele femei care inainte da casatorie au avut o viata intensa pe plan sentimental, condimentata cu tot felul de pacate, greu accepta o viata crestina dupa o randuiala anume. Uneori, dupa ce femeia isi ia in serios rolul de mama a mai multor copii, apar probleme. In acest caz, interventia preotului, a nasilor, a unui frate mai mare pot sa mentina echilibrul intr-o casnicie si sa-l mai tempereze pe cel care nu concepe sa-si duca jugul casniciei cu bune si cu rele. Merita citite cartile Parintelui Arsenie Boca pe aceasta tema. Sunt si situatii in care divortul se impune, mai ales daca viata unuia dintre soti e in pericol.

Cunosc si eu femeie singura la parinti care s-a maritat a treia oara. Adesea spune ca, daca ar fi avut un frate care sa-i acorde un sprijin, nu s-ar fi despartit de primul sot. De la al doilea a mancat mai multa bataie decat de la primul. In astfel de cazuri, cred ca e bine sa se ceara un sprijin inainte de divort. Nasii trebuie sa fie niste buni crestini, pe care sa-i respecte amandoi sotii. Exista barbati care sunt extrem de orgoliosi si de egoisti, dar cu toate astea sunt capabili sa asculte o vorba buna spusa la timp.

De curand am fost intr-un sat de munte si m-am crucit de destrabalarea care domneste pe acolo. O femeie al carei sot este plecat in strainatate se tot invartea s-o ajute pe alta care avea doi copii si sotul acasa. Nici nu s-a jenat de prezenta mea pentru a-i face ,,anumite'' propuneri si invitatii. Fireste, ,,in gluma''.

Sfanta Filoteia a murit din vina tatalui ei. Daca ar fi avut un astfel de tata, copiii de azi ar fi preferat sa ajunga copiii strazii, decat sa traiasca intr-o astfel de familie. Si cu ce sunt mai avantajati copiii strazii decat un copil dintr-o familie cu probleme? Cu nimic. Sunt in continuare victime mai mari ale societatii. Sfanta Filoteia a rabdat cu blandete totul si si-a vazut de propria mantuire, sfintindu-si viata.

Cunosc familii despartite in care fiecare se chinuie sa-l rasfete pe plan material pe copil. Nu si pe plan duhovnicesc. Atunci cand casnicia se poate salva cu putin efort, nu cred ca e mai bine sa se ajunga la divort. Nu intotdeauna dupa un divort intalnesti lapte si miere.