Lume de barbati, pentru barbati

[podolski_2]

O monahie poate intrece toata slava si bucuria preotilor de pe pamant in cer. Dar acolo e de tras, sa stai langa oamenii rai, sa accepti sa iti faca rau, sa multumesti pt rau, sa asculti, sa accepti sa fii batut, sa muncesti pana la boala si apoi sa fii abandonat, sa nu fii iubit de nimeni , si tot asa...

Si asa uite cum femeia, atat de discriminata de Dumnezeu cum zici tu, poate ajunge ca toti preoti sa nu ii vada pt sfintenia ei.

(adaugat)
Sau sa fii tot timpul langa Maicuta Domnului? Sa faci parte din ceata Ei.
E putin lucru? Vrei mai mult? Vrei sa fii egala cu Maicuta Domnului? Sau vrei si mai mult?

[glykys]

Dumnezeu a facut bine lumea asta si omul, barbat si femeie, dar omul nu e multumit si mereu vrea sa rastoarne....
Mie imi place ca sunt femeie, Sophia! Niciodata nu m-am gandit serios: mai bine as fi fost baiat! Si ei tot oameni sunt, si ei au necazurile lor! De multe ori, femeia este mai tare decat barbatul, insa noi avem de complementaritate, nu de competitia sexelor. O femeie desteapta isi ia un barbat care sa o iubeasca si sa ii dea locul meritat, dar si un barbat adevarat cauta asta (si da, sunt putini barbati adevarati, cu coloana vertebrala si cu principii sanatoase, dar asta cred ca se poate spune si despre femei, in aceeasi masura...). Intotdeauna in spatele unui barbat puternic a existat o femeie puternica, dar si reciproca e valabila. E mai usor sa actionezi din umbra .
Eu sunt de acord ca exista discriminare in societate, din cauza mentalitatii invechite, si ca sunt cazuri cand o femeie trebuie sa razbata in aceasta ierarhie masculina, insa daca ne gandim la cum arata situatia in antichitate sau acum un secol, ne luam cu mainile de cap. Si chiar si asa, intr-un fel sau altul, in absolut toate timpurile, femeile s-au implicat in toate aspectele ale vietii, prin intermediul unui barbat puternic. Si traim intr-o tara crestina si cat de cat civilizata, nu trebuie sa ne invesmantam din cap pana in picioare precum femeile din islam, suntem egale (cel putin in drepturi) cu barbatii si, pana la urma, nicio meserie, cu exceptia celei de preot, nu este refuzata femeii. Se gandeau femeile de acum 50 de ani ca pot ajunge afaceriste, directoare sau chiar presedinte de tara? Evident, e mai usor pentru un barbat sa faca asta, dar nu e imposibil nici pentru o femeie. E greu, dar rezultatul e pe masura. Acum, eu nu pricep de ce o femeie si-ar dori sa fie preot... nu e oare suficient ca putem naste, putem educa si forma copii care pot deveni preoti? Au si preotii crucea lor, si noi o avem pe a noastra. Este foarte adevarat ca in loc sa ne usuram crucea si sa ne purtam unul altuia poverile, noi mai rau ne-o ingreunam, si pe a noastra, si pe a altora. E frumos sa fii femeie, e frumos sa fii barbat, e frumos sa fii si preot, dar e tare greu sa fii si crestin! In fond, scopul nostru e mantuirea si pentru asta nu exista categorii favorizate sau defavorizate.
Imi pare foarte rau pentru problema ta, Sophia, sper sa iti ajute Dumnezeu sa o rezolvi! Nu dori nimanui sa treaca prin ce treci tu. parintele Cleopa recomanda cuplurilor care nu puteau avea copii sa posteasca 40 de zile, timp in care sa citeasca amandoi sotii acatistul Sf. parinti Ioachim si Ana. Sa stii ca persoanele greu incercate sunt rasplatite mai mult. Sa fii sigura ca, in ochii lui Dumnezeu nu exista aceste discriminari. Cine are cea mai mare mijlocire la Dumnezeu? Sfanta Fecioara Maria, care este modelul nostru feminin . Cui i s-a aratat pentru prima oara Hristos dupa inviere? Femeilor mironosite, care au crezut de prima data, in timp ce apostolii au avut nevoie sa se incredinteze cu ochii lor. Nu te supara pentru postarile negative, extrage din ele sensul si nu atitudinea! Fii tu mai buna!
Roaga-te si nu lasa durerea sa te invinga, esti puternica, esti femeie si esti crestina! >:D<

[Traditie1]

Daca nu-ti convine ca esti femeie nu ai decât sa devii barbat. Ma refer la minte. Noi ne nastem cu un gen dar orientarea sexuala si constiinta propriei identitati depind de noi, le putem schimba.

De fapt cred ca femeile chiar ar trebui sa-si propuna sa devina barbati, adica sa cuprinda si modul barbatesc de a fi. Slabiciunea lor vine din închiderea în universul feminin, în feminitate, care este o lume a iluziilor, a imaginilor fanteziste despre lume si oameni, imagini carora ele se straduie sa conformeze realitatea. Feminitatea este o forma de alienare, femeia nu-si îngaduie multe lucruri pe care si le îngaduie barbatii fiindca societatea percepe asta ca inestetic. De pilda o femeie prea inteligenta sau prea sportiva e considerata o inadaptata.

Nu zic ca barbatii ar fi completi dar ei sunt mai independenti, se dezvolta mai deplin ca personalitate pentru ca nu-si reprima capacitatile atletice si intelectuale. Însa si ei se conformeaza mentalitatilor societatii, sunt si ei prizonieri multor clisee de gândire si comportament.



Societatea si civilizatia umana e constituita de gândirea în cea mai mare parte devianta a tuturor membrilor ei (fiindca exceptiile, cei care se nu se supun curentului sunt foarte rari), e constituita de oameni care nu au inspiratia sau curajul sa puna sub semnul întrebarii mentalitatile majoritatii, convingerile celor mai mai multi, care se iawu unii dupa altii fara a judeca obiectiv lucrurile. Trebuie, fiecare din noi sa ne desprindem de modelele de gândire ale societatii si sa verificam si reevaluam tot ceea ce ni se ofera ca normalitate, valori, realitati stiintifice, spirituale, într-un cuvânt orice (chiar daca stiinta se bucura de o mare autoritate). Pe scurt, trebuie sa luam ca posibilitate faptul ca oamenii în mijlocul carora traim pot avea o întelegere aberanta, falsa despre realitate.


Masculinitatea si feminitatea sunt în buna masura constructii sociale. Nu egalitatea între genuri e obiectivul ci ridicarea deasupra lor.

[sophia]

@glykys - multumesc. Da, ai dreptate si tocmai de asta ma intreb, daca bisericile sunt pline de femei, atunci de este slavit barbatul totusi?

@podolski - nu stiu daca esti femeie sau barbat si n-am inteles nimic din postarile tale.
Eu nu vreau sa schimb pe cei de Sus, din ceruri.As fi schimbat oamenii, dar nici asta nu pot.
Cred ca n-ai inteles ce vroiam eu sa spun.
Nu vreau nici sa fiu preot si nici egala cu Maica Domnului nu ma consider.
Eu imi caut doar menirea, rolul pe aceasta lume si nu o gasesc nicaieri. Si caut caldura si afectiune in lumea asta egoista si rece.
Ca sa inchei o parte a subiectului: mi-ar fi placut sa gasesc o ocupatie in biserica, sa ajut cu ceva (pe preot, pe copii, pe femei, nu stiu), sa citesc, sa nu stiu... Asta inseamna pentru mine credinta. Vorba soacrei mele: "in biserica este casa mea, acolo stau atata vreme."
Si numai barbatii au voie.
In societatea civila femeia poate face multe teoretic, dar practic nu mai este posibil, ca nu sunt locuri. Si e o bataie pe locurile care mai sunt!!!
Inainte femeile nu trebuiau sa mai lupte si pentru serviciu, pentru existenta. Aveau familia, casa, familia. Nu era bine.
Acum s-a cazut dintr-o extrema in alta.
Sunt femeie si imi place sa fiu asa, f.feminina, dar sunt suferinte feminine care de multe ori ma duc cu gandul: daca eram barbat nu ma durea, nu aveam probleme. Poate ca nu-mi pasa nici ca n-am copii.
Barbatii nu sunt asa dornici de copii.


"Preotia este inventie omeneasca" - nu stiu, n-am afirmat asta si nici nu stiu cine a inventat-o. Nu stiu cum a vazut Dumnezeu religia.
Si nu preotia este problema, ci dogmele. Daca astea sunt de la Dumnezeu sau de la om. Nu stiu, convingerea mea este ca de la om.
Eu il vad pe Dumnezeu bun si bland, mai ales cu cei care nu fac rau.
Si pentru ca se amintea aici: oare Dumnezeu alunga femeia din biserica in anumite zile, sau n-o lasa unele lucruri in biserica, o pune sa se infasoare (si la noi la crestini, uitati-va pe acest forum la rubrica de reguli in biserica si tinuta femeii, sau etc.), sau omul, mai precis barbatii? Cine tipa mai tare impotriva femeii.
Ce mai tipa Geo Nektarios aici pe forum ca femeia este nerusinata si etc....

Am intalnit aceste idei pe care le-am scris, asa cum spuneam, intr-o carte.
Autoarea (deci femeie) vorbeste cu pruncul din pantece si ii spune gandurile, sentimentele, durerile ei.
Este nesigura pe lumea asta, nu isi stie nici ea locul. Barbatul, tatal copilului nu-l vrea, ii cere sa-l dea afara, ea nu vrea. Are probleme si cu parintii.
Mai are si teama de ce ii va oferi copilului pe lumea asta, in ce lume va veni.
Se simte mica, fara putere, ca femeie.
Ma regasesc mult in ea.
Merita citita cartea.

Un alt aspect mentionat:baietii sunt doriti mult in lume, inclusiv la crestini, pentru ca ei duc mai departe numele, mostenirea, ei pot face ceva mai mult pe lumea asta, ei sunt nadejdea parintilor etc. Si daca mai devin si preoti, sau alte profesii iubite (armata, politie etc.), ce mandrie pe parinti!
Cu fetele ai probleme (va amintiti povestea cu "piatra din casa" ?): cum s-o mariti, daca ramane insarcinata, daca nu face copii, nu duce numele mai departe, e slaba, firava, mai stiu eu ce motive.
Eu mi-as fi dorit...fata, dupa suflet, dar ma gandesc ca un baiat ar avea mai putine probleme in viata.
S-a pierdut echilibrul in lume. Nu ne mai gasim locul si menirea. Femeile nu mai sunt femei, barbatii nu mai sunt barbati.
Asta este problema.

[Fani71]

Da, femeia ar trebui sa dezvolte si masculinitatea ascunsa in ea, ca sa devina o fiinta intreaga. Dar si barbatul trebuie sa-si dezvolte feminitatea. Daca el isi dezvolta doar capacitatuile intelectuale si atletice, ramane ciuntit de sensibilitatea feminina.
Insa fiecare ramane ancorat in feminitatea sau masculinitatea lui sau ei, care sunt dominante, totusi, pana la venirea lui Hristos. Fiecare isi poate completa ceea ce ii lipseste si prin relatia cu celalalt sex. Mai intai cu mama sau tatal, pe urma cu sotul sau sotia.