Infertilitatea in cuplu si dorinta neimplinita de a avea copii

[Anna]

În prealabil postat de sophia

Eu nu doresc nimanui sa afle ce placeri carnale are un cuplu care isi doreste copii, cum trebuie sa "lucreze" cu calendarul in fata, ai n-ai chef, hai ca e ziua fertila (daca mai este si de post s-a dus), sa mai respecti si alte reguli ( de la medic), sa te intrebi oare acum o fi reusit, sa astepti fiecare ciclu cu sufletul la gura.
.

Stiu ca e dureros subiectul. Dar totusi, oare nu si stresul asta isi pune amprenta? Daca sotii s-ar relaxa si ar cauta sa fie impreuna, nu ca sa se "strofoace" sa aiba copii, ci doar sa se bucure impreuna, poate ca ar fi mai bine. Eu cred ca nici una din extreme nu e buna: sa nu avem copii sau trebuie, trebuie neaparat sa avem copii!. Cred ca amandoua extremele ne inhiba in ceva ce ar trebui sa fie "liber". Eu cant la pian si de exemplu cant mult mai bine cand sunt f relaxata, cand nu ma "stradui" sa iasa perfect, cand imi las sufletul "liber", cand ma las in voie... Eu cred ca multe lucruri trebuie sa fie asa in viata ca sa iasa bine, un echilibru intre concentrare, control si "lasare in voie"...
Nu stiu cum sunteti voi, dar eu chiar nu as vrea nici pentru motive nobile ca relatia trupeasca sa se transforme vreodata in "munca"...As vrea sa poata fi mereu ca vinul, nu ca apa sau otetul.