Morala crestina vs morala atee

[cristinamaria]

2. Deosebiri intre Morala crestina si etica filosofica

Pe cand in Morala crestina se poate vorbi de o invatatura unica provenind de la Hristos, Invatator si Profet unic si suprem pentru toate timpurile si toate locurile, careia ii corespunde o viata in Hristos, plina de virtuti spre eternitatea desavarsita a existentei, in etica filosofica nu se poate vorbi de o doctrina unitara, ci de mai multe sisteme de etica bazate pe diferite sisteme filosofice, deci neunitare: evdemonismul grec primitiv, evdemonismul teleologic (Aristotel), etica aelenistica: stoicismul, epicureismul, neoplatonismul, scepticismul, idealismul moral, etici utilitariste si subiectiviste, etica axiologica, etica analitica, etica existentialista si fenomenologica, etc.

Morala crestina este universala, pe cand etica filosofica, sub forma a numeroase sisteme etice, nu poate fi universala, ci localizata doar la cativa indivizi sau cateva scoli filosofice. Etica filosofica, a fost cultivata indeosebi de filosofi; de aceea i se mai zice si filosofica. Dar ea difera de la o scoala sau directie filosofica la alta, sau chiar de la un filosof la altul, deoarece nu exista doi filosofi din aceeasi scoala care sa fie de acord in totalitate, in ceea ce priveste etica. Sa ne gandim de pilda la scoala sceptica. Exista deosebiri si in privinta izvoarelor din care Morala crestina si etica filosofica isi iau materialul pentru a-l prelucra in mod sistematic. Izvorul cel mai important al Teologiei Morale este revelatia dumnezeiasca cuprinsa in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie, iar cel al eticii filosofice este numai ratiunea umana. Etica filosofica isi scoate materialul sau, prin observatie si reflectie, fie din fenomenele vietii morale la diferiti indivizi si popoare, fie din analizarea constiintei umane.

Cel de-al treilea izvor al Teologiei Morale il constituie firea si ratiunea umana luminata de harul dumnezeiesc, considerate inferioare fata de celelalte doua izvoare. In etica filosofica, ratiunea constituie fundamentul moralitatii, singura si ultima instanta careia se adreseaza omul si singura autoritate care intervine in actiunile omului.

Morala crestina are asadar o baza revelationala supranaturala si una naturala. Fata de etica filosofica, fundamentarea Moralei crestine este mult mai larga si temeinica.

Teologia Morala are o dubla utilitate: teoretica si practica, intr-o unitate indestructibila. Sistemele etice filosofice sunt foarte numeroase, ceea ce este o dovada ca investigarea fenomenului moral a preocupat, cel mai mult, un mare numar de ganditori. Istoria folosofiei si a eticii ne arata ca nici un sistem etic nu a putut cuprinde in formula sa intreaga realitate a fenomenului moral care, de fapt, nu poate fi cuprins intr-o formula unica. Orice incercare de acest gen lasa, cu sau fara voie, la o parte un aspect al realitatii morale. Viata morala nu poate fi privita numai dintr-un singur unghi, datorie, placere, egoism etc. In etica filosofica sunt infatisate unele principii de conduita discutabila pe care omul le urmeaza numai daca le gaseste valoroase prin prisma cugetarii sale.

Si in privinta cuprinsului exista deosebiri esentiale.

Teologia Morala infatiseaza in mod sistematic normele dupa care crestinul trebuie sa se conduca spre a-si ajunge scopul sau ultim, asemanarea cu Dumnezeu, Binele suprem, folosind motive si mijloace atat supranaturale, cat si naturale. Eticii filosofice ii lipseste cunoasterea unor adevaruri de credinta fundamentale descoperite in mod supranatural, fara de care nu este cu putinta o morala sfintitoare care sa duca pe om la Creatorul sau si la mostenirea vietii vesnice. Totodata etica filosofica nu cunoaste nici calea pe care se ajunge la moralitate si la comuniunea cu Dumnezeu. Eticii filosofice ii sunt necunoscute unele virtuti in sensul crestin, de pilda, milostenia si ingrijirea de vaduve si orfani, de cei bolnavi, de cei saraci etc.

Morala crestina pune accent pe sufletul omului data fiind crearea omului de catre Dumnezeu cu trup si suflet dupa chipul si asemanarea Lui (Facere 1, 26-27).

Scopul creatiei se implineste prin aducerea la existenta a fapturii umane cu trup si suflet, a persoanei constiente create, pentru ca si Creatorul este Persoana si pentru faptul ca insasi creatia are ca scop realizarea unui dialog intre Persoana suprema si persoanele create.

Relatia omului cu Dumnezeu, vie si constienta, dialogica, o intalnim numai in Morala crestina. Ea lipseste eticii filosofice care se reduce numai la relatia omului cu sine insusi sau numai cu semenii.

Dar trupul nu este denigrat asa cum faceau maniheii sau spiritualismul platonic, ci i se acorda o mare valoare si un rost bine determinat in iconomia mmtuirii.

In Morala crestina, omul are o valoare in fata Creatorului. In sistemele etice ale antichitatii grecesti omul avea o valoare deosebita (sa ne gandim doar la sofistul Protagoras care afirmase ca "omul este masura tuturor lucrurilor", dar aceasta valoare nu era ca aceea pe care o acorda crestinismul. Sfantul Grigorie Palama zice: "Nu numai a cunoaste pe Dumnezeu cu adevarat, pe cat e cu putinta, intrece fara asemanare filosofia elinilor, ci si numai a sti ce loc are omul inaintea lui Dumnezeu intrece toata intelepciunea acelora. Caci singur omul dintre toate cele pamantesti si ceresti a fost zidit dupa chipul Ziditorului, ca sa priveasca spre El si sa-L iubeasca si sa fie cunoscatorul singur al Aceluia, iar prin credinta, prin inclinarea si dragostea fata de El, sa-si pastreze frumusetea sa".

Totodata Morala crestina acorda o mare importanta si trupului si vietii pamantesti. In etica filosofica valoarea morala a vietii pamantesti oscileaza intre doua extreme: una pe care se inscrie conceptia care-i acorda suprema si unica valoare incepand cu sistemele naturaliste si culminand cu sistemul lui Nietzsche, alta pe care se inscrie conceptia sistemelor religioase si filosofice pesimiste, de pilda ereziile gnostice, budismul, sistemului Schopenhauer, care considera viata ca pe un rau radical si iremediabil. Aceste doua conceptii sunt gresite deoarece prima acorda importanta expansiunii maxime a vietii biologice, neglijand partea spirituala, iar a doua sustine si indeamna la descatusarea de viata pamanteasca prin sinucidere.

Morala crestina, spre deosebire de aceste conceptii filosofice a dat un sens si o valoare noua vietii umane, atat in perspectiva existentei omului in aceasta lume, cat si in perspectiva eshatologica

ETC.

(pot furniza multe alte texte; aceste fragmente de mai sus sunt luate din mai multe locuri, nu am mai pus ghilimele la fiecare paragraf dar te rog sa le subintelegi).

În prealabil postat de cristinamaria

Pe cand in Morala crestina se poate vorbi de o invatatura unica provenind de la Hristos, Invatator si Profet unic si suprem pentru toate timpurile si toate locurile, careia ii corespunde o viata in Hristos, plina de virtuti spre eternitatea desavarsita a existentei, in etica filosofica nu se poate vorbi de o doctrina unitara, ci de mai multe sisteme de etica bazate pe diferite sisteme filosofice, deci neunitare: evdemonismul grec primitiv, evdemonismul teleologic (Aristotel), etica aelenistica: stoicismul, epicureismul, neoplatonismul, scepticismul, idealismul moral, etici utilitariste si subiectiviste, etica axiologica, etica analitica, etica existentialista si fenomenologica, etc.

Morala crestina este universala, pe cand etica filosofica, sub forma a numeroase sisteme etice, nu poate fi universala, ci localizata doar la cativa indivizi sau cateva scoli filosofice. Etica filosofica, a fost cultivata indeosebi de filosofi; de aceea i se mai zice si filosofica. Dar ea difera de la o scoala sau directie filosofica la alta, sau chiar de la un filosof la altul, deoarece nu exista doi filosofi din aceeasi scoala care sa fie de acord in totalitate, in ceea ce priveste etica. Sa ne gandim de pilda la scoala sceptica.

Faptul ca are cei mai multi adepti nu o face universala

În prealabil postat de cristinamaria

Morala crestina are asadar o baza revelationala supranaturala si una naturala. Fata de etica filosofica, fundamentarea Moralei crestine este mult mai larga si temeinica.

O baza mai larga nu o face mai buna sau mai adevarata

În prealabil postat de cristinamaria

Eticii filosofice ii sunt necunoscute unele virtuti in sensul crestin, de pilda, milostenia si ingrijirea de vaduve si orfani, de cei bolnavi, de cei saraci etc.

Ceeeeee??????

În prealabil postat de cristinamaria

Relatia omului cu Dumnezeu, vie si constienta, dialogica, o intalnim numai in Morala crestina. Ea lipseste eticii filosofice care se reduce numai la relatia omului cu sine insusi sau numai cu semenii.

Normal, doar nu ar trebui si morala atee sa aibe o relatie oarecare cu Dzeu :)

În prealabil postat de cristinamaria

Dar trupul nu este denigrat asa cum faceau maniheii sau spiritualismul platonic, ci i se acorda o mare valoare si un rost bine determinat in iconomia mmtuirii.

idem morala atee, mai putin mmtuirea

În prealabil postat de cristinamaria

In Morala crestina, omul are o valoare in fata Creatorului. In sistemele etice ale antichitatii grecesti omul avea o valoare deosebita (sa ne gandim doar la sofistul Protagoras care afirmase ca "omul este masura tuturor lucrurilor", dar aceasta valoare nu era ca aceea pe care o acorda crestinismul. Sfantul Grigorie Palama zice: "Nu numai a cunoaste pe Dumnezeu cu adevarat, pe cat e cu putinta, intrece fara asemanare filosofia elinilor, ci si numai a sti ce loc are omul inaintea lui Dumnezeu intrece toata intelepciunea acelora. Caci singur omul dintre toate cele pamantesti si ceresti a fost zidit dupa chipul Ziditorului, ca sa priveasca spre El si sa-L iubeasca si sa fie cunoscatorul singur al Aceluia, iar prin credinta, prin inclinarea si dragostea fata de El, sa-si pastreze frumusetea sa".

Da, s-a vazut valoarea oamenilor: potop, plagi, nasteri premature etc.
Sa inteleg de aici ca Dzeu l-a creat pe om NUMAI ca sa aibe cine sa il aduleze? :)

În prealabil postat de cristinamaria

Totodata Morala crestina acorda o mare importanta si trupului si vietii pamantesti. In etica filosofica valoarea morala a vietii pamantesti oscileaza intre doua extreme: una pe care se inscrie conceptia care-i acorda suprema si unica valoare incepand cu sistemele naturaliste si culminand cu sistemul lui Nietzsche [...] prima acorda importanta expansiunii maxime a vietii biologice, neglijand partea spirituala

gresit

În prealabil postat de cristinamaria

Morala crestina, spre deosebire de aceste conceptii filosofice a dat un sens si o valoare noua vietii umane, atat in perspectiva existentei omului in aceasta lume, cat si in perspectiva eshatologica

Care este, dupa tine, sensul si noua valoare a vietii umane?

[anita]

Cristina ,pentru crestini nu spui nimic nou.
Ca o buna crestina ce esti ,cred ca stii ca viata are un sens si ii cunosti acest sens.
Domnul Iisus a spus foarte clar care este rostul vietii ,"sa va iubiti unii pe altii.."
Morala atee nu prea e morala ,nu are sprijin ,fundament.

În prealabil postat de anita

Morala atee nu prea e morala ,nu are sprijin ,fundament.

Morala atee se bazeaza pe diverse fapte descoperite de stiinta, printre care: universul nu a fost facut pentru om, pentru ca omul sa apara si pentru ca acesta sa aibe vreo morala intr-un mod necesar, simtul moral al omului a aparut ca produs secundar al evolutiei acestuia.
Pentru ca ia in considerare si baza si modul de formare al unui concept moral, morala atee permite ca percepte care la un moment dat sint considerate morale (de exemplu sclavia, inferioritatea femeii) sa fie invalidate pe baze stiintifice. La fel, percepte odata considerate imorale, pe masura ce baza lor este invalidata, se pot transforma treptat in unele cel putin normale.
Sclavia a inceput sa fie vazuta ca imorala numai cind s-a dovedit ca negrii sint la fel de oameni ca albii.
Femeia a inceput sa aibe aceleasi drepturi ca barbatii (si, totusi, a continuat sa fie mai protejata) in momentul in care s-a dovedit ca nu exista baze pentru a considera femeia inferioara intelectual.
Nazismul poate fi definit ca imoral pe baza declararii ca fiind false bazele sale: inferioritatea evreilor si presupusul lor complot prin care sa conduca lumea.

[cristinamaria]

În prealabil postat de topcat

Morala atee se bazeaza pe diverse fapte descoperite de stiinta, printre care: universul nu a fost facut pentru om, pentru ca omul sa apara si pentru ca acesta sa aibe vreo morala intr-un mod necesar, simtul moral al omului a aparut ca produs secundar al evolutiei acestuia.
Pentru ca ia in considerare si baza si modul de formare al unui concept moral, morala atee permite ca percepte care la un moment dat sint considerate morale (de exemplu sclavia, inferioritatea femeii) sa fie invalidate pe baze stiintifice. La fel, percepte odata considerate imorale, pe masura ce baza lor este invalidata, se pot transforma treptat in unele cel putin normale.
Sclavia a inceput sa fie vazuta ca imorala numai cind s-a dovedit ca negrii sint la fel de oameni ca albii.
Femeia a inceput sa aibe aceleasi drepturi ca barbatii (si, totusi, a continuat sa fie mai protejata) in momentul in care s-a dovedit ca nu exista baze pentru a considera femeia inferioara intelectual.
Nazismul poate fi definit ca imoral pe baza declararii ca fiind false bazele sale: inferioritatea evreilor si presupusul lor complot prin care sa conduca lumea.

Vai de capul meu! Esti foarte naiv, nu am crezut ca astea sunt bazele gandirii tale, pe care intemeiezi tu morala atee. sa o luam pe rand.

Un sistem moral, un sistem de valori, nu se bazeaza niciodata pe niste fapte. Ci pe niste idei, notiuni abstracte daca vrei, concepte filozofice sau etice (binele si raul, uratul si frumosul etc. nu sunt niste fapte, sunt abstractiuni, definitia acestora compune sistemul moral). Poti defini aceste notiuni si in lipsa crestinismului, pe principiul ca pot face orice, dar inchegarea definitiilor intre ele nu va avea sens, nu se vor potrivi intr-un tot unitar. Citeste Kant.

Morala atee nu permite deloc ceea ce afirmi tu in paragraful 2. mai mult, sclavia si inferioritatea femeii nu au fost niciodata considerate morale si nici nu au intrat vreodata in sfera de abordare a moralului, iar disparitia lor in primul rand ca inca nu s-a produs si in al doilea rand ca "diluarea" lor daca vrei sa ii spunem asa nu are nimic in comun cu bazele stiintifice.

sclavia. faptul ca negrii sunt la fel de oameni ca albii nu a fost niciodata contestat, cel putin nu in sens moral. In primul rand ca sclavia a aparut cu mult inainte de colonizarea masiva a Africii, primii sclavi erau prizonieri de razboi, din cele mai vechi timpuri. Nu s-a pus niciodata problema ca prizonierii de razboi, ei fiind de obicei ALBI si nu negri, ar fi inferiori, din orice punct de vedere, celor care au castigat razboiul, ei deveneau sclavi pentru ca fusesera invinsi. Principala ratiune de a exista a sclaviei nu avea nicidecum o baza morala, ci una economica, PUR economica. sclavii reprezentau o forta de munca ieftina. Sclavia exista si in prezent, in tari arabe si asiatice de exemplu dar nu numai. faptulca nu se vorbeste de ea la TV nu inseamna ca "Drepturile Omului" sunt uniform raspandite pe mapamond. si in prezent ratiunea ei de a fi este tot economica. In SUA, unde a fost abolita sclavia neagra, ca acolo erau cei mai multi sclavi negri si in america de sud, sclavia a fost abolita din ratiuni pur politice, nu pe baza unor fapte stiintifice, de fapt daca iti aduci putin aminte a fost si un razboi la ei pe tema asta, razboiul de secesiune, care te asigur ca nu a avut la baza fapte stiintifice, ci ratiuni politice si economice. Aia care au castigat, si-au impus punctul de vedere si au abolit sclavia. daca castigau aialalti, mai erau sclavi negri si acum in SUA. Nu intra nicaieri in peisajul asta nici un fel de fapte stiintifice.

Inferioritatea femeii este o notiune relativa, ea nu a fost niciodata predicata la nivel absolut. Femeia nu era nici in evul mediu considerata inferioara barbatului la modul absolut, ci la anumite capitole, insa capacitatea ei de a naste copii era si atunci vazuta ca o superioritate a ei fata de barbat. oricum, ideea ca femeia e inferioara barbatului nu a disparut nici pana in prezent, si iti pot gasi in orice moment 100 de barbati care sa aduca argumente in sprijinul acestei idei. din nou, nu intra in discutie nici un fel de descoperiri stiintifice. daca te referi la faptul ca femeia a castigat drepturi suplimentare de-a lungul timpului si a ajuns sa fie considerata egala cu barbatul din punct de vedere social (asta nu afirma egalitatea si pe alte planuri cum ar fi intelectual, ca forta fizica etc.) acest lucru a avut din nou o motivatie PUR politica, ca de altfel intreaga miscare de asa-zisa emancipare a femeii, miscare inventata de niste barbati pentru a creste masa de votanti din partidul lor. Si au si castigat. femeia ete si in prezent tratata special, ca si politica, de stateleasa-zis "civilizate", toatestatele UE de exemplu si SUA au politici speciale la orice capitol pentru femei. de exemplu - adoptam o politica destimulare a antreprenoriatului, adoptam si o politica suplimentara pentru femeile-antreprenor. Egalitatea dintre femei si barbati sau inferioritatea sau superioritatea unuia sau altuia nu are nici un fel de baze stiintifice, este o discutie pur filozofica, si depinde in intregime desistemul de referinta pe care il alegi si de definitiile pe care le accepti. Tot crestinismul este singurul care afirma fara putinta de tagada ca femeia si barbatul sjunt 2 parti ale aceluiasi intreg, ceea ce ii face egali, prin descrierea creatiei. Din nou, nu are nici o legatura cu stiinta.

Nazismul nu a fost declarat imoral niciodata! Este considerat un sistem discriminatoriu, al carui principiu de discriminare este condamnat prin lege, din ratiuni ce nu au nici o legatura cu faptele stiintifice. Daca era pe fapte stiintifice, ramanea la nivelul de teorie infimata stiintific, ca atatea alte teorii si mai nazdravane. Oricum, nazismul nu a fost condamnat pentru ca afirma ca evreii sunt naspa si vor sa faca cine stie ce ispravi, ci din unicul motiv ca a omorat oameni, MULTI, indiferent ca acei oameni erau evrei sau alte natii, omorul fiind considera un lucru rau, in sistemul moralei crestine, sistem ce sta la baza intregii dezvoltari a statelor moderne (tot ce vezi tu in codurile de legi, de exemplu condamnarea furtului, a omorului, a calomniei si alte fapte penale se bazeaza pe morala crestina). statele musulmane de exemplu, au si ele o morala fundamentata exclusiv religios, iar sistemul lor de drept are fundament religios si mai puternic ca al nostru, in sensul ca la ei codul de legi este chiar coranul in sine. Si evreii au un sistem de drept bazat pe morala religioasa a lor, si la ei scrierile religioase )Talmud) au vaoare delegi, iar rabinii meiaza toate conflictele (de obicei inainte de instanta se duc la rabin) pe baza acestor legi (aici intra inclusiv contractele comerciale, si pe alea le mediaza mai intai rabinul).

În prealabil postat de cristinamaria

Vai de capul meu! Esti foarte naiv, nu am crezut ca astea sunt bazele gandirii tale, pe care intemeiezi tu morala atee. sa o luam pe rand.

Morala atee se bazeaza pe altruismul reciproc, un concept evolutionist, care spune ca (,) cooperarea este mai benefica decit conflictul, dupa cum s-a vazut de-a lungul istoriei (nu numai celei umane).

În prealabil postat de cristinamaria

sclavia. faptul ca negrii sunt la fel de oameni ca albii nu a fost niciodata contestat, cel putin nu in sens moral. In primul rand ca sclavia a aparut cu mult inainte de colonizarea masiva a Africii, primii sclavi erau prizonieri de razboi, din cele mai vechi timpuri. Nu s-a pus niciodata problema ca prizonierii de razboi, ei fiind de obicei ALBI si nu negri, ar fi inferiori, din orice punct de vedere, celor care au castigat razboiul, ei deveneau sclavi pentru ca fusesera invinsi. Principala ratiune de a exista a sclaviei nu avea nicidecum o baza morala, ci una economica, PUR economica. sclavii reprezentau o forta de munca ieftina. Sclavia exista si in prezent, in tari arabe si asiatice de exemplu dar nu numai. faptulca nu se vorbeste de ea la TV nu inseamna ca "Drepturile Omului" sunt uniform raspandite pe mapamond. si in prezent ratiunea ei de a fi este tot economica. In SUA, unde a fost abolita sclavia neagra, ca acolo erau cei mai multi sclavi negri si in america de sud, sclavia a fost abolita din ratiuni pur politice, nu pe baza unor fapte stiintifice, de fapt daca iti aduci putin aminte a fost si un razboi la ei pe tema asta, razboiul de secesiune, care te asigur ca nu a avut la baza fapte stiintifice, ci ratiuni politice si economice. Aia care au castigat, si-au impus punctul de vedere si au abolit sclavia. daca castigau aialalti, mai erau sclavi negri si acum in SUA. Nu intra nicaieri in peisajul asta nici un fel de fapte stiintifice.

Sa inteleg ca esti de acord cu mine ca morala crestina nu poate spune ca sclavia e imorala.

În prealabil postat de cristinamaria

Inferioritatea femeii este o notiune relativa, ea nu a fost niciodata predicata la nivel absolut. Femeia nu era nici in evul mediu considerata inferioara barbatului la modul absolut, ci la anumite capitole, insa capacitatea ei de a naste copii era si atunci vazuta ca o superioritate a ei fata de barbat. oricum, ideea ca femeia e inferioara barbatului nu a disparut nici pana in prezent, si iti pot gasi in orice moment 100 de barbati care sa aduca argumente in sprijinul acestei idei. din nou, nu intra in discutie nici un fel de descoperiri stiintifice. daca te referi la faptul ca femeia a castigat drepturi suplimentare de-a lungul timpului si a ajuns sa fie considerata egala cu barbatul din punct de vedere social (asta nu afirma egalitatea si pe alte planuri cum ar fi intelectual, ca forta fizica etc.) acest lucru a avut din nou o motivatie PUR politica, ca de altfel intreaga miscare de asa-zisa emancipare a femeii, miscare inventata de niste barbati pentru a creste masa de votanti din partidul lor. Si au si castigat. femeia ete si in prezent tratata special, ca si politica, de stateleasa-zis "civilizate", toatestatele UE de exemplu si SUA au politici speciale la orice capitol pentru femei. de exemplu - adoptam o politica destimulare a antreprenoriatului, adoptam si o politica suplimentara pentru femeile-antreprenor. Egalitatea dintre femei si barbati sau inferioritatea sau superioritatea unuia sau altuia nu are nici un fel de baze stiintifice, este o discutie pur filozofica, si depinde in intregime desistemul de referinta pe care il alegi si de definitiile pe care le accepti. Tot crestinismul este singurul care afirma fara putinta de tagada ca femeia si barbatul sjunt 2 parti ale aceluiasi intreg, ceea ce ii face egali, prin descrierea creatiei. Din nou, nu are nici o legatura cu stiinta.

Sa inteleg ca esti de acord cu mine ca morala crestina nu poate spune ca inegalitatea intre femeie si barbat este imorala.

În prealabil postat de cristinamaria

Nazismul nu a fost declarat imoral niciodata!

Cum asa?
Daca vrei sa spui ca orice razboi e la fel de imoral, si asta pentru ca se ucid oameni, te inseli.

[cristinamaria]

Orice razboi este la fel de rau, da, pentru ca se ucid oameni. Singura situatie in care omorul poate primi circumstante atenuante e apararea. Chiar si asa, nu poti avea garantia ca vei fi iertat.

Conceptia crestina sustine ca nu exista inegalitate intre femei si barbati. ca urmare, nu ar putea sa spuna ca inegalitatea asta e imorala, din moment ce in conceptia sa nu exista.

Crestinismul nu afirma ca sclavia este imorala. Nimeni nu afirma asta, nici un sistem. Intre imral si ilegal este o mare diferenta, chiar daca anumite fapte imorale sunt si ilegale, asta nu inseamna ca toate faptele imorale sunt si ilegale sau invers.

Morala nu este expresia sentimentelor unui om ci a valorilor unui grup mare de oameni. Intre sentimente si valori exista o mare diferenta. Un om poate avea impulsuri ucigase, sentimente agresive catre altul, insa se infraneaza de la ale pune in practica pentru ca stie ca e rau, si nu pentru ca rationalizeaza avantajele cooperarii. daca oamenii ar fi atat de inzestrati incat sa sesizeze in permanenta avantajele cooperarii nu ar exista razboaie, nu am avea sisteme de conducere cretine etc. Oamenii se conduc in majoritatea situatiilor dupa sentimente si nu dupa ratiune. Cooperarea este pe baza de ratiune si creaza o atitudine cel mult tranzactionala, nicidecum morala. In lipsa grupului nu exista morala. de nici un fel. Morala indica eminamente modul de raportare a invizilor unii catre altii, si nu catre ei insisi. Sa nu omori este rau nu pentru ca asa ti se pare tie, tie ti se pare ca este rau sa omori pentru ca grupul ala mare din care faci tu parte are aceasta regula, pe care tu ai invatat-o de mic. Formarea ta este conditionata in mare parte de mediu. Nu il poti gnora si nu poti nega influenta lui asupra personalitaii tale, si nici nu poti controla aceasta influenta. Nu poti decide in ce fel sa te influenteze mediul, sau care influente sa nu le primesti. De asemenea sentimentele astea de care vorbesti nu sunt, nu au fost vreodata si nici nu pot fi conditionate sau mostenite genetic.

Animalele nu tin la aproape, decat animalele domesticite de om. cele salbatice traiesc impreuna din ratiuni care nu au legatura cu altruismul reciproc.

Altruismul nu este un imperativ evolutionist, chiar dimpotriva, evolutinismul il condamna. Evolutionismul promoveaza egocentrismul, cum este si normal.

Dumnezeu nu poate fi totalitatea credintelor care il privesc pentru ca asta ar insemna sa incluzi intregul in parte, si sa spui ca intr-un sistem dereferinta reperul se raporteaza la sistem si nu invers.

Daca tu ai fi Hristos fiul lui Dumnezeu si eu as fi atee.