Comentariu la articolul "limba de lemn"

[Lavrentiu]

În prealabil postat de Fani71

Este lumea in care traim, si tu, si eu. Nu putem si nu ar fi crestineste sa ne izolam intr-un turn de fildes.
Ei bine, lumea asta rea si apostaziata cum este, adica oamenii, ca de ei vorbim, au nevoie de dragostea noastra si de cuvintele noastre VII, nu de formule pe care nu le pot intelege cu educatia lor de acum. daca ei, nestiind mai bine, ne pun intrebari ce provin din spiritul deformat al lumii de azi, iar noi le raspundem cu formule din Biblie si sf. parinti, fara sa tinem seama de ''receptor' si de bruiajele inevitabile ale culturii de azi, fara sa incercam sa le explicam pe intelesul lor actual, problema nu este doar de receptor ci si de emitator.. Si mai ales daca le raspundem acru si fara dragoste. Atunci cuvintele pot fi ele cat de corecte, tot de lemn este limbajul nostru.

Da, asa este, pentru ca acum oamenii nu mai marturisesc, ci vorbesc.
Nu limbajul este de lemn, ci inimile noastre sunt de lemn, ai celor care vorbim de parca am fi Sfinti Parinti la Sinoadele Ecumenice, nu bieti cersetori ai mantuirii.

Da-ne, Doamne, inima de carne!