Judecata de Apoi - de ce abia atunci?

[Fani71]

În prealabil postat de anna21

Nu stiu povestirea lui Dostoievski.
(Relateaza tu, daca vrei. Imi place mult Dostoievski, mi se pare un scriitor profund crestin)

Si mie imi place foooarte mult.

Povestirea e asa: o femeie foarte rea lmoare si ajunge in iad. Ingerul ei pazitor se roaga lui Dumnezeu sa il ajute sa o scoata. Si isi aminteste de o fapta buna, singura neegoista, pe care a facut-o candva femeia: a dat un fir de ceapa unui sarac. Dumnezeu ii spune: bine, poti sa o scoti din iad cu acel fir de ceapa! Ingerul se duce, si ii spune sa se agate de fir ca sa iasa din iad. Ea incepe sa urce, sa urce, sa iasa din foc.. Atunci, alti oameni din iad cand vad ca ea scapa, se agata de picioarele ei. Femeia insa incepe sa se scuture si striga: nu! este ceapa MEA!
Imediat, firul se rupe si femeia cade inapoi...

Am povestit-o cam pe scurt, poate gasesc sursa si v-o dau. Mi se pare ca exprima foarte bine ideea ca nu ne mantuim singuri.